Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un deficit bugetar de 2,89% din PIB, adică 59,42 miliarde de lei, a fost raportat după primele opt luni din 2026, potrivit Profit.ro. Politicianul PSD Marian Neacșu avertizează însă că această cifră nu reflectă toate obligațiile statului.
Ce arată execuția bugetară după opt luni
Ministerul Finanțelor prezintă un deficit bugetar în scădere față de anul trecut, iar cifrele ajută la înțelegerea disputei.
Cifra de 59,42 miliarde de lei se compară cu 86,36 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, când deficitul fusese de 4,51% din PIB. Ținta pentru întregul an 2026 este un deficit în numerar de 6,2% din PIB, față de 7,65% în 2025.
Veniturile au ajuns la 468,1 miliarde de lei, în creștere cu 11,4%, iar încasările nete din TVA au fost de 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% mai mari. Cheltuielile au totalizat 527,53 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult, potrivit aceleiași surse.
🗞️ Citește și Acestea
Ministerul Finanțelor atribuie evoluția controlului strict asupra salariilor și pensiilor și colectării bune a TVA. Euronews, care a preluat datele ministerului, notează că traiectoria lunară a deficitului a fost de 2% din PIB după șase luni, 2,34% după șapte și 2,89% după opt, conform Euronews.
De ce marja rămasă nu înseamnă bani disponibili
Între 2,89% și 6,2% din PIB există o diferență de peste trei puncte procentuale. La prima vedere, ea ar sugera un spațiu bugetar larg pentru ultimele patru luni ale anului.
Neacșu a respins această lectură în ședința conducerii PSD. „Pare că există suficient spațiu, dar nu este deloc așa!”, a spus el, potrivit surselor citate de StiriPeSurse.
Diferența dintre deficitul înregistrat și plafonul anual este marja rămasă pentru deficitul cumulat al anului, nu bani aflați în Trezorerie. Ea trebuie raportată la veniturile și cheltuielile estimate pentru restul anului, iar Neacșu a spus că lipsește o imagine completă a situației reale.
Dobânzile și o finanțare de 15 miliarde
Un argument central al lui Neacșu privește datoria publică. Din aproximativ 62 de miliarde prevăzute pentru plăți legate de datorii și dobânzi, ar fi fost deja achitate 48 de miliarde. Structura exactă a acestor sume nu a fost detaliată.
Datele Ministerului Finanțelor arată separat că dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei, cu 8,86 miliarde mai mult decât anul trecut, adică aproximativ 2% din PIB. Cele două cifre nu sunt direct comparabile, întrucât nu se știe ce include suma de 48 de miliarde.
Neacșu a atras atenția și asupra unei noi operațiuni de finanțare pe piețe, pentru un necesar estimat la 15 miliarde. Operațiunea ar putea să nu aibă succes fără un Guvern învestit, a avertizat el, din cauza incertitudinii politice.
Avertismentul seamănă cu ce a spus premierul desemnat Luca Niculescu despre dificultatea de a împrumuta fără un Executiv cu puteri depline, potrivit Ziarul Profit.
Facturi neemise și proiecte PNRR rămase fără bani
Neacșu a spus că există facturi care nu au fost încă emise, deci autoritățile nu cunosc dimensiunea completă a necesarului de finanțare. Fără o centralizare, necesarul de până la finalul anului ar putea fi mai mare decât se anticipează.
O a doua necunoscută sunt investițiile care au pierdut finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform celor spuse în ședință, conducerea PSD nu dispune de o listă completă a proiectelor rămase nefinanțate și a sumelor necesare finalizării lor.
Termenul general de finalizare a activităților eligibile, prevăzut în cadrul legal, a trecut, cu anumite excepții. Continuarea investițiilor rămase fără bani europeni depinde de resurse bugetare și de deciziile autorităților, iar problema atinge direct administrațiile locale.
Ce cere PSD
Social-democrații cer o rectificare bugetară urgentă, finanțarea serviciilor publice esențiale și prezentarea în Parlament a situației reale a deficitului și a datoriilor amânate. Mai cer adoptarea bugetului pe 2027 cu respectarea traiectoriei de reducere a deficitului, plata facturilor restante ale statului și soluții pentru investițiile publice.
Poziția este apropiată de cea a lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, care condiționează participarea la guvernare de includerea măsurilor economice ale partidului în programul Executivului. Ministerul Finanțelor nu a comunicat, în materialele consultate, un răspuns la observațiile lui Neacșu.
Cifrele oficiale arată un deficit bugetar sub cel din 2025 și o țintă anuală încă neatinsă. Disputa reală este dacă ultimele patru luni aduc mai multe plăți decât lasă să se vadă marja de peste trei puncte procentuale, iar răspunsul depinde de facturile și proiectele despre care nimeni nu are încă o evidență completă.
