Centrala Cernavodă nu are o dată clară pentru repornirea unității 1, oprite preventiv din cauza Dunării, iar redeschiderea în zece zile este foarte puțin probabilă, a spus Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Oprirea a fost decisă din cauza secetei, relatează HotNews.
De ce s-a oprit unitatea 1
Unitatea 1, în funcțiune din 1996, are 700 MW și acoperă circa 10% din necesarul de energie al țării. Nuclearelectrica a oprit-o controlat, ca măsură preventivă, după ce debitul Dunării a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. Ministerul Energiei a explicat că decizia protejează cele trei pompe de răcire, a căror avariere ar presupune reparații de durată, până la un an.
Compania a precizat că starea de oprire în siguranță „nu are impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului”. Bușoi a spus, într-o declarație pentru Agerpres, că procedurile au fost declanșate după un nivel record scăzut al apei, conform unor reguli internaționale, și că nu există niciun risc de incident sau accident.
Este doar a doua oară în istoria centralei când un reactor se oprește din cauza nivelului Dunării. Precedentul este din 2003, când unitatea 1 a stat oprită o lună, arată BZI.
Cât lipsește din sistem și cine acoperă diferența
Lipsa celor 700 MW se simte mai ales seara, când consumul crește și producția solară dispare. Furnizorii care aveau contracte cu Societatea Națională Nuclearelectrica, la preț fix pe un an, trebuie să cumpere energia de pe piața pentru ziua următoare, din țară sau din regiune.
🗞️ Citește și Acestea
România a importat 3.500 MW în vârful serii, aproape de capacitatea maximă de import, de 4.000 MW. Soldul net zilnic se situează între 1.000 și 2.000 MW și scade sub 1.000 MW atunci când eolienele produc mai mult seara. Principalul furnizor în orele de seară a fost Bulgaria, potrivit StiriPeSurse.
Ce a declarat Bușoi despre facturi.
Secretarul de stat susține că prețurile vor fi mai mari decât în anul precedent în toate țările UE, din cauza prețului gazului natural, nu doar din cauza Cernavodei. În privința României, un scenariu de creștere a facturilor cu aproximativ 20%, calculat de Asociația Energia Inteligentă, este posibil pentru perioada următoare, a recunoscut el.
El a refuzat totuși să dea o cifră finală. Bușoi a spus că „calculele se schimbă de la o zi la alta”.
Estimările sunt, așadar, provizorii. Experții citați de BZI arată că impactul nu apare imediat, pentru că majoritatea gospodăriilor au contracte semnate cu mult timp înainte, iar efectul se vede la următoarele oferte ale furnizorilor.
Ce așteaptă sistemul până la repornire
Repornirea depinde de debitul Dunării. Potrivit prognozei INHGA, citată de același material, debitul la intrarea în țară, la Baziaș, urcă de la aproximativ 1.200 la 1.350 m³/s, mult sub media multianuală a perioadei, de 3.900 m³/s. Minimul istoric rămâne cel din 1985, de 1.400 m³/s, înregistrat de Apele Române, o valoare pe care debitul actual a depășit-o în jos.
Până la repornire, sistemul se sprijină pe alte surse. Bușoi a spus că termocentrala Mintia ar trebui să producă energie până la sfârșitul anului, cu peste 1.000 MW în prima fază. Pentru stabilizare sunt necesare, spune el, și redeschiderea Cernavodei, capacități regenerabile și baterii de stocare.
Ministerul Energiei a indicat că 324 MW de capacități noi, din care 176 MW de stocare și 148 MW de solar și eolian, urmau să primească aprobarea comercială, iar alți 990 MW se află în diferite stadii de documentație, potrivit HotNews. Dacă apa nu urcă, singura variabilă pe care statul o controlează rămâne ritmul în care aceste capacități intră în sistem.
