Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Apel București a respins joi, 15 ianuarie 2026, cererea de suspendare a Deciziei nr. 574/2025 prin care premierul Ilie Bolojan a constituit la Palatul Victoria Comitetul pentru analiza legislației din justiție, potrivit StiriPeSurse.ro. Hotărârea permite comitetului să își continue lucrările, în timp ce litigiul pe fond rămâne pe rolul instanței.
Decizia instanței și excepțiile admise.
Dosarul a fost deschis de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept (CASD), organizație condusă de avocata Elena Radu, care a solicitat oprirea temporară a efectelor actului administrativ. Instanța a stabilit că CASD are calitate procesuală activă și interes în formularea cererii, ceea ce înseamnă că demersul nu a fost blocat pe motive procedurale.
Curtea a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pentru Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului. Prin urmare, cererea formulată împotriva acestor instituții a fost respinsă, iar analiza a rămas raportată la pârâtul Prim-ministrul României. Hotărârea este supusă recursului în termen de cinci zile de la comunicare, iar un eventual recurs va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Structura și atribuțiile comitetului.
Comitetul a fost înființat prin Decizia nr. 574 din 19 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial. Organismul fără personalitate juridică are caracter consultativ și este condus de un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului. Membrii permanenți sunt desemnați din Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Justiției.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit deciziei, comitetul are atribuții legate de analiza efectelor punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022. Aceste legi vizează statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii. Prima întrunire a avut loc la 23 decembrie 2025, când premierul Bolojan a invocat nevoia unui dialog instituțional pe teme precum procedurile de desemnare a conducerilor, promovarea, delegarea, schimbarea compunerii completurilor și competența de investigare a faptelor de corupție în interiorul sistemului judiciar.
Intervenții în sprijinul guvernului și litigii paralele.
Curtea a admis cererile de intervenție accesorie formulate în interesul pârâtului, între intervenienți fiind Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just), Cancelaria Prim-Ministrului, Asociația Declic și Asociația Funky Citizens. O cerere de intervenție formulată de fosta judecătoare Daniela Panioglu a fost anulată.
Pe rolul Curții de Apel București mai există o acțiune similară, deschisă de avocata Silvia Uscov, vizând suspendarea aceluiași comitet. Instanța a rămas în pronunțare pentru data de 19 ianuarie 2026. Constituirea comitetului a generat dispute publice pe fondul discuțiilor despre efectele legilor justiției din 2022 și modalitatea de calibrare a eventualelor modificări legislative.
