Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a României a amânat vineri, pentru a patra oară, pronunțarea asupra legii privind pensiile magistraților, stabilind un nou termen pentru 11 februarie 2026, potrivit Digi24. Motivul invocat de judecătorii CCR este necesitatea de a studia documentele depuse recent de Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa)”, arată comunicatul oficial al CCR, citat de Juridice.ro.
Expertiza care a schimbat calendarul.
Joi, 15 ianuarie, ÎCCJ a trimis la CCR o expertiză contabilă independentă care demonstrează că aplicarea noii legi ar conduce la „anularea totală a pensiei de serviciu” pentru magistrați. Acest document a determinat judecătorii constituționali să solicite timp suplimentar pentru analiză, conform Europa Liberă.
La ședința de vineri au fost prezenți toți cei nouă judecători ai CCR, inclusiv Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri sunt contestate la Curtea de Apel București de avocata Silvia Uscov, membră AUR.
🗞️ Citește și Acestea
Ce prevede legea controversată.
Proiectul de reformă, pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 2 decembrie 2025, prevede modificări majore în sistemul de pensii al magistraților. Pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă.
Reforma crește vechimea minimă necesară pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorează vârsta de pensionare până la 65 de ani. Perioada de tranziție este de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, vârsta crescând gradual cu câte un an, conform HotNews.
Istoric de amânări și controverse.
Prima formă a legii a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie 2025 din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii. După asumarea răspunderii de către Bolojan pentru a doua variantă, ÎCCJ a sesizat din nou Curtea Constituțională, susținând că noile reglementări „afectează independența justiției”.
Amânările repetate au blocat intrarea în vigoare a reformei la 1 ianuarie 2026, așa cum prevedea textul adoptat. Prima amânare a fost pe 10 decembrie 2025, urmată de alte două ședințe pe 28 și 29 decembrie, când patru judecători propuși de PSD au părăsit sala, ducând la lipsa cvorumului.
Implicații pentru magistrați și PNRR.
Decizia prelungește incertitudinea pentru peste 7.000 de magistrați și personal auxiliar vizați de noul regim de pensii. Mulți sunt blocați între tentația de a se pensiona pe actualele reguli și speranța unei eventuale decizii de neconstituționalitate.
România avea termen pe 28 decembrie 2025 să adopte modificările propuse pentru a primi 231 milioane de euro prin PNRR de la Comisia Europeană. Amânările succesive pun sub semnul întrebării accesarea acestor fonduri, având în vedere angajamentele asumate privind echitatea sistemului de pensii.
