Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Serviciile secrete ruse folosesc metode de intimidare, presiune și manipulare pentru a recruta informatori în rândul opozanților și activiștilor anti-Kremlin stabiliți în Europa. Mesaje și înregistrări obținute de jurnaliști oferă o imagine rară asupra acestor tactici, dezvăluind un sistem sistematic de infiltrare a rețelelor disidente, potrivit unei investigații Politico preluate de Digi24.
Caz concret: „Colaborezi sau riști 15 ani de închisoare”.
Un student rus de 21 de ani, identificat sub pseudonimul „Ivan”, a relatat că a fost oprit de agenți FSB pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova în 2023. Aceștia i-ar fi oferit o alegere simplă: să colaboreze cu autoritățile furnizând informații despre activiști anti-Kremlin sau să riște o condamnare de până la 15 ani de închisoare pentru presupuse legături cu organizații „extremiste”.
Ulterior, agenții au menținut legătura cu el prin Telegram, cerându-i date despre disidenți ruși aflați în exil, despre organizatori de proteste anti-Kremlin și despre țările în care s-au stabilit opozanții regimului. Conversațiile obținute de jurnaliști arată că FSB insista chiar și pentru detalii aparent minore, cum ar fi lista participanților la o manifestație, potrivit Mediafax.
Rusia recrutează cetățeni obișnuiți pentru sabotaj și destabilizare.
Investigațiile judiciare din Republica Moldova au scos la iveală un mecanism transnațional mai amplu: rețele coordonate de Moscova recrutează civili europeni vulnerabili financiar — uneori minori — pentru operațiuni de destabilizare în Franța, Germania și alte state UE. Recrutorii oferă 300-500 de dolari și o „excursie plătită”, după care participanții ajung în tabere de antrenament din Bosnia și Serbia, unde învață să piloteze drone, să opereze dispozitive incendiare și să fugă de forțele de ordine, potrivit Antena 3.
🗞️ Citește și Acestea
„Nu e ca și cum ar exista un bilet pe care să scrie «Salutări din Rusia». Uneori e pur și simplu: «Vrei să dai foc la ceva pentru 5.000 de euro?»”, a declarat Youssef Ait Daoud, director al departamentului de informații și amenințări naționale din cadrul Unității de Investigații Speciale din Olanda, conform Politico, citat de Digi24.
Două obiective strategice ale Kremlinului.
Specialiștii identifică două scopuri clare în spatele acestei strategii: pe de o parte, obținerea de informații despre rețelele de opoziție; pe de altă parte, crearea unui climat profund de neîncredere în rândul activiștilor ruși din exil. Mulți disidenți mărturisesc că nu mai știu în cine POT avea încredere, ceea ce face tot mai dificilă organizarea opoziției față de regimul de la Moscova, potrivit aceleiași investigații Politico.
Agențiile europene de contrainformații au intensificat alertele publice. Germania a lansat în 2025 o campanie prin care avertiza cetățenii să nu devină „agenți de unică folosință” pentru serviciile ruse. Olanda a mers mai departe, înăsprind legislația și creând o unitate specializată în combaterea acestor operațiuni.
Europa, în alertă față de războiul hibrid rusesc.
După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, sute de mii de ruși critici ai regimului au fugit în Europa, transformând comunitățile de exilați în ținte prioritare pentru FSB și GRU. Expulzarea masivă a diplomaților ruși — mulți dintre aceștia operativi sub acoperire — a determinat Kremlinul să-și intensifice rețelele de intermediari civili, conform Antena 3.
Experții avertizează că guvernele europene trebuie să rămână vigilente, evitând totodată măsuri care ar putea marginaliza comunitățile de exilați ruși, a căror integrare este considerată cea mai eficientă protecție pe termen lung împotriva infiltrării.
