Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană pregătește relaxarea interdicției care limitează folosirea dronelor pentru pulverizarea pesticidelor în agricultură, în cadrul unei reforme mai ample a regulilor europene privind aceste produse, potrivit Digi24. Măsura este susținută de statele membre, printre care și România, care solicită de ani de zile o schimbare a cadrului legal.
O interdicție gândită înainte ca dronele să ajungă pe câmp
Folosirea dronelor agricole s-a extins rapid la nivel mondial începând din anii 2010, transformându-se în mai puțin de un deceniu dintr-o noutate într-un instrument obișnuit pentru fermieri. Fermierii europeni nu le pot folosi însă pentru pulverizarea pesticidelor decât în situații foarte specifice, din cauza legislației actuale.
Utilizarea dronelor agricole în UE este reglementată atât de normele aeronautice, cât și de o directivă din 2009 privind folosirea durabilă a pesticidelor, care interzice pulverizarea aeriană. Cadrul a fost conceput pentru a limita dispersarea necontrolată a substanțelor și expunerea generată de avioanele și elicopterele folosite tradițional la stropirea culturilor, cu mult înainte ca dronele să devină un utilaj agricol curent. În prezent, autoritățile naționale pot permite pulverizarea cu drone doar acolo unde aplicarea directă este dificilă sau periculoasă, precum podgoriile terasate din Portugalia sau livezile din Tirolul de Sud.
„Europa are talentul și tehnologia necesare pentru a fi lider în agricultura digitală”, a scris comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, pe Bluesky, potrivit relatării Ziare.com. El a adăugat că fermierii trebuie să poată beneficia acum de această tehnologie.
🗞️ Citește și Acestea
Lacunele de cunoștințe recunoscute chiar de Bruxelles
Susținătorii reformei spun că procedura actuală de autorizare este greoaie, iar dronele pot identifica mai devreme dăunătorii și pot aplica îngrășăminte și pesticide cu precizie mai mare, tratând exclusiv zonele afectate. Asta ar putea reduce consumul de substanțe chimice, costurile și impactul asupra mediului.
Comisia Europeană admite însă că există în continuare „lacune importante în materie de cunoștințe” privind siguranța utilizării dronelor agricole. Nu se cunoaște cu exactitate la ce distanță se pot dispersa pesticidele pulverizate și nici ce tipuri de drone pot aplica substanțele cu cea mai mare precizie, iar restricțiile actuale îngreunează chiar strângerea acestor date. Organizațiile de mediu cer prudență înainte de extinderea pulverizării cu drone pentru categorii largi de pesticide și avertizează asupra riscurilor pentru protecția datelor, precum și asupra posibilității ca prețul ridicat al tehnologiei să adâncească diferențele dintre fermele mari și cele mici.
Ce prevede propunerea Comisiei
Potrivit propunerii aflate acum în negociere, statele membre ar putea autoriza folosirea mai largă a dronelor cu condiția ca acestea să nu fie considerate mai riscante decât pulverizarea tradițională de la sol. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară urmează să elaboreze orientări tehnice privind riscurile produselor care pot fi pulverizate cu drone, iar Comisia a inclus relaxarea normelor într-un pachet legislativ mai amplu, referitor la siguranța alimentelor și a hranei pentru animale.
Reforma nu a generat opoziția puternică întâlnită la alte componente ale pachetului și nici nu pare să provoace dispute majore în Parlamentul European înaintea unui posibil vot în toamnă. Președinția irlandeză a Consiliului UE nu a găsit însă încă o cale clară de compromis pentru prevederile mai controversate din același pachet, iar dacă acesta va fi respins ca întreg, relaxarea normelor privind dronele riscă să devină din nou victima unei dispute politice mai ample, așa cum s-a întâmplat cu o încercare anterioară de reformă, blocată în 2024.
Strategia digitală, pasul următor pentru agricultura europeană
Comisia pregătește și o strategie digitală pentru agricultură, așteptată până la finalul anului, prin care își propune să plaseze Europa în fruntea tranziției către agricultura de precizie. Hansen a subliniat că inteligența artificială, sateliții, dronele și agricultura de precizie pot crește productivitatea și pot reduce birocrația pentru fermieri.
Miza reformei nu se limitează, așadar, la drone. Ea marchează o schimbare de abordare a Bruxelles-ului față de o tehnologie considerată până acum, mai degrabă, un risc de reglementat decât un instrument de sprijinit, chiar dacă instituția europeană recunoaște deschis că mai are date de strâns înainte ca noile reguli să fie complet fundamentate.
