Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește pentru scenariul în care viitorul președinte al Franței ar retrage țara din structurile de comandă ale NATO, iar România ar fi printre statele direct afectate, potrivit unei analize POLITICO, citată și de Știrile ProTV. Aproximativ jumătate dintre alegătorii francezi susțin, potrivit sondajelor recente, candidați cu poziții radicale față de NATO.
Franța conduce, pe teritoriul românesc, un grup de luptă NATO format din aproximativ 1.200 de militari, staționat la baza de la Mihail Kogălniceanu, potrivit AlephNews.ro. Alegerile prezidențiale franceze au loc anul viitor, ultimul mandat al lui Emmanuel Macron urmând să se încheie fără posibilitatea unei noi candidaturi.
Le Pen și Mélenchon, pe poziții opuse NATO-ului tradițional
Marine Le Pen, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National, susține retragerea Franței din comanda militară integrată a NATO, păstrând însă apartenența politică la alianță. Jean-Luc Mélenchon, candidatul de extremă stânga al La France Insoumise, merge mai departe și cere ieșirea completă din NATO, invocând atitudinea „deschis ostilă” a Statelor Unite.
„Trebuie să părăsim comandamentul integrat al NATO”, a declarat Le Pen, care a subliniat, potrivit unui oficial citat de POLITICO, că această poziție nu ține doar de retorică electorală. Potrivit unui sondaj intern al alianței, doar 54% dintre alegătorii francezi ar vota pentru rămânerea în NATO, al doilea cel mai scăzut procentaj dintre cele 32 de state membre.
🗞️ Citește și Acestea
Ce ar pierde NATO fără Franța
Franța este singura putere nucleară a Uniunii Europene și contribuie cu 10% la bugetul operațional anual al alianței, în valoare de 5,3 miliarde de euro. Fără participarea deplină a Parisului, NATO ar pierde accesul la singurul portavion cu propulsie nucleară din Europa, la sateliții de informații CERES și la o marină care își poate desfășura aproximativ 65% din flotă, potrivit generalului francez Michel Yakovleff, citat de POLITICO.
„Există un singur grup care are de câştigat din asta − şi anume duşmanii libertăţii noastre”, a declarat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta Comisiei pentru apărare a Parlamentului European.
Cifrele cheie ale scenariului NATO fără Franța
- Militari francezi la baza de la Mihail Kogălniceanu: aproximativ 1.200
- Contribuția Franței la bugetul NATO: 10%, echivalentul a 5,3 miliarde de euro
- Alegători francezi favorabili rămânerii în NATO: doar 54%
- Ofițeri francezi detașați permanent la NATO care ar fi retrași: aproximativ 1.000
Precedentul din 1966 și diferența față de astăzi
Franța a mai părăsit o dată comandamentul integrat al NATO, în 1966, când președintele Charles de Gaulle a retras aproximativ 26.000 de soldați și a forțat relocarea sediului alianței în Belgia. Parisul a revenit abia în 2009, sub președintele Nicolas Sarkozy. Spre deosebire de atunci, decizia unui viitor președinte nu ar necesita aprobarea parlamentului, iar clauza de retragere de un an din tratatul NATO se aplică doar structurilor politice ale alianței, nu neapărat celor militare, potrivit lui Yakovleff.
Ce înseamnă pentru flancul estic și pentru România
Un diplomat NATO citat de POLITICO a rezumat miza în termeni fără echivoc: dacă Franța ar ieși din structurile de comandă, Germania ar trebui să preia rolul de pilon principal al apărării europene, într-un moment în care Statele Unite își reduc deja prezența militară pe continent. Pentru România, riscul concret ar fi legat de continuitatea prezenței trupelor franceze de pe flancul estic și de accesul la capabilitățile specializate pe care Parisul le pune la dispoziția alianței.
Alegerile din Franța rămân la opt luni distanță, iar sistemul electoral în două tururi a împiedicat până acum candidații radicali să câștige. Totuși, miza pentru România nu ține de un scenariu ipotetic îndepărtat, ci de un grup de luptă concret, staționat pe teritoriul țării, a cărui soartă depinde acum de rezultatul unui vot pe care România nu îl poate influența.
