Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele ales al Columbiei, Abelardo de la Espriella, a anunțat că administrația sa va închide cel puțin 14 ambasade, inclusiv cea din România, ca parte a unei reorganizări a rețelei diplomatice a țării, potrivit Agerpres. Măsura vine la doar câteva luni după ce Bogota redeschisese misiunea diplomatică de la București, după 24 de ani de absență.
Noul șef de stat își va prelua mandatul pe 7 august și a făcut anunțul printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, în care a detaliat lista primelor țări afectate de reorganizare.
Ce ambasade se închid și de ce
„Într-o primă etapă voi închide ambasadele din Algeria, Azerbaidjan, Barbados, Cuba, Cehia, Etiopia, Ghana, Haiti, Ungaria, Malaezia, Nicaragua, România, Senegal, Africa de Sud”, a declarat De la Espriella, potrivit Antena 3 CNN. Președintele ales a mai anunțat suspendarea deschiderii unei misiuni în Palestina și închiderea a 15 consulate.
Ambasada Columbiei la București fusese redeschisă la începutul acestui an, sub mandatul președintelui în exercițiu Gustavo Petro, punând capăt unei perioade de 24 de ani în care cele două state nu au avut reprezentanțe diplomatice directe. Practic, relația diplomatică directă dintre Bogota și București se va întrerupe din nou, la scurt timp după ce fusese reluată.
De la Espriella a ținut să precizeze că închiderea ambasadelor „nu înseamnă ruperea relațiilor diplomatice” cu statele vizate, cu o singură excepție: Cuba și Nicaragua, unde noul guvern columbian a anunțat că nu va menține nicio legătură cu ceea ce a numit „tiranii”. Cetățenii columbieni aflați în țările unde ambasadele dispar vor primi asistență consulară prin alte reprezentanțe diplomatice din regiune.
Israel și Nigeria, prioritare în noua strategie diplomatică
În aceeași strategie de restructurare, președintele ales a anunțat redeschiderea ambasadei Columbiei în Israel, care va funcționa la Ierusalim, o promisiune făcută încă din campania electorală. De la Espriella a mai anunțat deschiderea unei noi misiuni diplomatice în Nigeria, menită să consolideze prezența columbiană pe continentul african.
Președintele ales a precizat că va unifica și alte reprezentanțe considerate redundante, precum ambasadele Columbiei în Franța și la UNESCO de la Paris, respectiv cele din Italia și de la Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) de la Roma, astfel încât un singur ambasador să acopere ambele misiuni.
Fonduri redirecționate spre sănătate și educație
Potrivit informațiilor citate de Ziare.com, noul lider columbian susține că resursele economisite prin reorganizarea rețelei diplomatice vor fi direcționate către sectoare precum securitatea, sănătatea, educația și infrastructura. De la Espriella a mai anunțat că, în primele 100 de zile de mandat, va cere un audit tehnic al celorlalte reprezentanțe diplomatice, pentru a evalua dacă acestea își mai justifică existența.
Președintele ales a insistat că obiectivul reformei este eficientizarea serviciului extern columbian, cu accent pe atragerea investițiilor străine, deschiderea de noi piețe și apărarea intereselor economice ale țării în străinătate.
Ce înseamnă decizia pentru relația România-Columbia
Pentru România, închiderea ambasadei columbiene marchează revenirea la o situație similară celei dinaintea redeschiderii de la începutul anului: relațiile diplomatice rămân formal active, dar fără o reprezentanță permanentă la București. Cetățenii columbieni din România urmează să fie asistați prin alte misiuni diplomatice din regiune, potrivit anunțului oficial.
Decizia se înscrie într-un tipar mai larg de restructurare bugetară pe care noul guvern de la Bogota îl anunță încă înainte de preluarea mandatului, semnalând priorități diplomatice diferite de cele ale administrației Petro. Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor formula o reacție oficială la anunțul columbian.
Un președinte de dreapta, susținut de Trump
Abelardo de la Espriella este un candidat de dreapta, care s-a bucurat de susținerea publică a președintelui american Donald Trump în cursa pentru șefia statului columbian. Victoria sa electorală a venit într-un context de violență în creștere și măsuri sporite de securitate în Columbia, iar administrația sa este așteptată să marcheze o schimbare de direcție față de guvernarea de stânga a lui Gustavo Petro, inclusiv în politica externă.
Reorganizarea rețelei diplomatice anunțată de noul președinte ales este una dintre primele decizii majore de politică externă comunicate public înainte de preluarea oficială a mandatului, semnal al unei abordări orientate spre reducerea cheltuielilor administrative și concentrarea resurselor spre relațiile considerate prioritare, precum cea cu Israel.






















