Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Apel București a rămas în pronunțare luni în procesul privind suspendarea decretului de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș ca judecător al Curții Constituționale. Decizia va fi anunțată pe 16 ianuarie 2026, exact în ziua când CCR trebuie să decidă asupra pensiilor magistraților, potrivit StiriPeSurse.ro.
Procesul care poate schimba componența CCR.
Dosarul de la Curtea de Apel București vizează suspendarea efectelor decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de nouă ani, începând cu 13 iulie 2025. Cererea a fost formulată de avocata Silvia Uscov, membră AUR, care susține că numirea încalcă o condiție constituțională esențială.
Reclamanta afirmă că Dragoș nu ar îndeplini cerința de „vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, prevăzută de Constituție și de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. În esență, argumentul este că o parte semnificativă a carierei academice invocate nu s-ar încadra în noțiunea de „învățământ juridic superior” în sens constituțional, relatează G4Media.ro.
La termenul de luni, instanța a respins excepția tardivității invocată de apărare, considerând că acțiunea a fost formulată în termenul legal. Președintele României a fost reprezentat în proces de consilierul prezidențial Cosmin Soare-Filatov, care a depus și o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu.
🗞️ Citește și Acestea
Miza dublă: dosarul pensiilor și legitimitatea CCR.
Amânarea pronunțării pentru 16 ianuarie capătă o semnificație aparte prin suprapunerea cu termenul fixat la Curtea Constituțională în dosarul pensiilor magistraților. Curtea Constituțională a amânat de trei ori luarea unei decizii în acest dosar, după ce patru judecători propuși de PSD – Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au lipsit repetat de la ședințe.
Proiectul Guvernului Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților prevede că pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, cu o perioadă de tranziție de 15 ani. Vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026, conform HotNews.ro.
O eventuală admitere a cererii de suspendare ar bloca participarea judecătorului Dragoș la deliberările din aceeași zi. Chiar și în absența unei suspendări, incertitudinea juridică planează asupra deciziilor adoptate într-un moment-cheie pentru sistemul judiciar.
Reacții și controverse.
Judecătorul Dacian Cosmin Dragoș a respins public acuzațiile, declarând pentru HotNews că „nu există dubii” privind îndeplinirea condițiilor legale și că demersul ar fi fost introdus „într-un moment vădit strategic”. El susține că activitatea sa didactică și de cercetare a fost întotdeauna exclusiv în domeniul juridic și că îndeplinește toate standardele CNACDTU.
Administrația Prezidențială a susținut legalitatea decretului. Consilierul prezidențial Cosmin Soare-Filatov a declarat la ieșirea din sala de judecată că rămâne convins că sentința va fi una de respingere a cererii de suspendare, neexistând niciun argument pentru admiterea acesteia, conform relatărilor Observatornews.ro.
Implicații pentru sistemul judiciar.
Contextul este extrem de tensionat, având în vedere că reforma pensiilor magistraților este un obiectiv asumat de România în Planul Național de Redresare și Reziliență din 2021. Comisia Europeană a suspendat plata de aproximativ 230 de milioane de euro, considerând că reforma nu este pe deplin realizată.
Coincidența de calendar ridică întrebări despre implicațiile juridice și instituționale. Respingearea cererii ar permite judecătorului contestat să participe la deliberările CCR, dar ar lăsa nerezolvată dezbaterea privind standardele de verificare a condițiilor constituționale pentru accesul la Curtea Constituțională.
Data de 16 ianuarie 2026 va fi decisivă atât pentru componența CCR, cât și pentru viitorul pensiilor magistraților, într-un moment în care sistemul judiciar românesc se află în centrul unor reforme majore.
