Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Claudia Ionela Curelaru, procuror-șef adjunct al DIICOT și candidat pentru un nou mandat, a lansat joi un avertisment dur despre scăderea dramatică a nivelului profesional al candidaților pentru instituție. În cadrul interviului pentru ocuparea uneia dintre cele două funcții de conducere, Curelaru a declarat că unii procurori care aspiră să lucreze la DIICOT „nu cunosc nici măcar competența” instituției, conform Adevărul.ro.
Declarațiile vin în contextul în care DIICOT se confruntă cu provocări majore, de la combaterea fenomenului exploziv al traficului de droguri până la necesitatea întăririi resurselor umane de elită.
Fenomenul drogurilor, prioritate de securitate națională.
Curelaru a subliniat că traficul și consumul de droguri reprezintă în prezent una dintre cele mai grave amenințări cu care se confruntă România, transformându-se într-o chestiune de securitate națională. „Un fenomen care acum este grav și se întâmplă în România este fenomenul consumului și traficului de droguri. În continuare trebuie prioritizat acest domeniu”, a declarat procurorul-șef adjunct.
Conform datelor oficiale, 77,51% dintre dosarele de soluționat la DIICOT au vizat traficul de droguri în 2025, potrivit rapoartelor instituției. Curelaru a explicat că DIICOT a înțeles importanța prevențîei și a încheiat un acord cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București pentru a desfășura activități educative în școli. „De ani de zile, colegii mei pe bază de voluntariat merg în școli și țin prelegeri nu numai copiilor pentru a înțelege gravitatea, dar și profesorilor și părinților. Până la urmă educația pleacă de acasă”, a afirmat Curelaru, conform Puterea.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Procurorul-șef adjunct a precizat că a fost constituit un Consiliu de combatere a consumului și traficului de droguri, din care DIICOT face parte activ. „Deși nu avem competență pe prevenție, am înțeles importanța ei de foarte mult timp”, a adăugat ea.
Toate festivalurile din România, sub supraveghere.
Curelaru a dezvăluit că toate marile festivaluri din România sunt monitorizate de echipe mixte formate din procurori, polițiști și jandarmi, din cauza riscului ridicat de consum și trafic de droguri la aceste evenimente. „Este eveniment public unde știm că sunt tinerii prezenți și există un risc crescut de a consuma astfel de substanțe”, a explicat ea, potrivit Digi24.
Procurorul-șef adjunct a precizat că metodele folosite sunt „foarte inventive”, dar nu le poate dezvălui public pentru a nu compromite eficiența operațiunilor. De asemenea, Curelaru a menționat că Portul Constanța este monitorizat constant, dovadă fiind captura record de 16 tone de droguri realizată în 2025. „Sunt monitorizate toate punctele de vest și de est ale graniței, într-o cooperare și într-o coordonare efectivă cu procurorii din cadrul DIICOT-ului”, a transmis ea.
Această abordare preventivă se completează cu acțiunile de tip „Ziua Z”, operațiuni de amploare desfășurate la nivel național pentru combaterea crimei organizate. În mai 2025, DIICOT a pus în aplicare aproximativ 290 de mandate de percheziție și peste 260 de mandate de aducere, reținând 105 inculpați.
Avertismentul despre scăderea standardelor profesionale.
Cea mai dură critică a Claudiei Curelaru a vizat procesul de recrutare la DIICOT, unde nivelul profesional al candidaților s-a prăbușit dramatic. „Vorbim de o structură specializată unde competența profesională se prezumă, dar trebuie să o și dovedim”, a afirmat procurorul-șef adjunct.
Curelaru a explicat că, deși gradul de ocupare a posturilor nu este atât de critic, comisia de interviu a fost nevoită să coboare standardele de selecție pentru a atrage candidați. „Vă spun sincer că am coborât ștacheta foarte jos la aceste interviuri, din ce în ce mai jos. Resursa umană nu mai este atât de pregătită, atât de calificată”, a declarat ea, potrivit Știrile ProTV.
Problema fundamentală identificată de Curelaru este că mulți procurori care candidează la DIICOT nu își fac temele elementare. „A intervenit o uzură la nivelul colegilor care se află la alte parchete și consideră că doar nevoia noastră de atracție de resurse umane este suficientă pentru a nu mă pregăti profesional așa cum trebuie în fața unei comisii de interviu”, a avertizat ea.
Mai grav, unii candidați nu cunosc nici măcar competența DIICOT. „Dacă întrebi un procuror care este prezent în fața comisiei de interviuri și care dorește să ajungă la DIICOT, îl întrebi care e competența și nu o cunoaște”, a explicat procurorul-șef adjunct. Aceasta înseamnă că unii aspiranți nu știu ce tipuri de infracțiuni investighează instituția la care vor să lucreze.
Contextul selecției pentru conducerea DIICOT.
Curelaru a susținut joi interviul alături de alți patru candidați pentru cele două posturi de procuror-șef adjunct al DIICOT: Alex Florența, procuror general al României (care a propus retragerea DIICOT din anchetarea consumului de droguri), Gill Julien Grigore Iacobici, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Aurel Cristian Lazăr, procuror la DIICOT Timișoara, și Mihai Răzvan Negulescu, procuror în cadrul structurii centrale a DIICOT.
Comisia de interviu, condusă de ministrul Justiției Radu Marinescu, include reprezentanți ai ministerului, procurori desemnați de CSM, un specialist în management de la ASE și un psiholog. Fiecare candidat are la dispoziție maximum 30 de minute pentru prezentarea proiectului managerial și o oră pentru întrebări și răspunsuri.
Curelaru a subliniat că DIICOT trebuie să mențină standardele ridicate ale unei structuri specializate, capabilă să combată simultan multiple fenomene infracționale. „Avem capacitatea de a dezvolta în paralel și de a asigura resursele necesare unor anchete pe mai multe domenii de activitate. Nu trebuie să prioritizăm sau să redirecționăm toate resursele umane și logistice doar pe combaterea unui fenomen”, a explicat ea.
Ministerul Justiției va publica rezultatele selecției pe 2 martie, iar ulterior propunerile motivate vor fi trimise către președintele României pentru numirea finală.
