Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Inspectoratul General al Poliției Române a organizat joi, 21 mai 2026, o conferință de presă în care chestorul Georgian Drăgan a contestat concluziile documentarului „Poliție aservită”, publicat de Recorder, care susținea că funcțiile de conducere din poliție sunt ocupate prin împuternicire, ocolind concursurile, potrivit Agerpres. IGPR a respins acuzațiile, afirmând că datele au fost prezentate denaturat.
Ce acuză Recorder, miezul documentarului „Poliție aservită”.
Jurnaliștii Recorder au susținut că peste 600 de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate prin împuternicire — un mecanism temporar care evită evaluarea competențelor și creează dependența față de cel care numește. Investigația descrie o practică menținută de toate guvernările din ultimul deceniu și invocă tragedii precum cele de la Caracal (2019), Onești (2021) și un caz din Mureș (2025), punându-le în legătură cu numiri de ofițeri fără concurs.
„O instituție cheie a statului român este deprofesionalizată și ținută sub control prin mecanisme administrative care împing în funcții de conducere oameni obedienți, aserviți politic”, susțin jurnaliștii Recorder, citați de Știrile PRO TV.
Răspunsul IGPR, cifre și contraargumente oficiale.
Georgian Drăgan a prezentat la conferința de presă datele transmise de Ministerul Afacerilor Interne, pe care Recorder nu le-ar fi inclus integral în documentar. Potrivit acestora, în perioada 2023–2026 au fost organizate aproximativ 3.900 de concursuri pentru funcții de conducere, echivalentul a câte 5 concursuri în fiecare zi lucrătoare din ultimii trei ani. Dintre acestea, în peste 2.500 de cazuri posturile au fost ocupate prin promovare, iar în circa 1.400 de situații candidații nu au îndeplinit condițiile sau nu au promovat.
🗞️ Citește și Acestea
Referitor la cifrele din documentar, MAI a precizat că din totalul de peste 7.100 de funcții de conducere, aproximativ 450 de ofițeri și 200 de agenți — adică în jur de 9% — ocupă temporar funcțiile prin împuternicire, procent în scădere față de peste 10% la 1 ianuarie 2026. Totodata, 31 din cele 42 de funcții de inspector-șef al inspectoratelor județene și al DGPMB sunt ocupate de persoane care au câștigat concursuri, conform datelor publicate de MAI.
Drăgan acuză denaturarea informațiilor și tentativă de destabilizare.
Chestorul a declarat că datele prezentate în documentar sunt „eronate, trunchiate, alterate sau scoase din context” și că scopul urmărit ar fi „destabilizarea instituțiilor statului român”, desenând un paralel cu o investigație anterioară Recorder despre justiție, ale cărei acuzații nu s-au confirmat în urma verificărilor instituționale.
Drăgan a subliniat că legislația a fost modificată în 2024, astfel că un polițist împuternicit pe o funcție de conducere o pierde automat dacă nu promovează concursul sau dacă este declarat inapt psihologic — o prevedere pe care, a spus el, liderii sindicali intervievați de Recorder au omis să o menționeze.
Context: o dezbatere cu miză pentru reforma poliției.
Cazul pune față în față două perspective: cea instituțională, care prezintă împuternicirile drept o soluție legală la un deficit structural de personal cauzat de circa 1.650 de pensionări în trei ani, și cea jurnalistică, care le interpretează drept un instrument de control politic.
MAI recunoaște un deficit total de personal de aproximativ 23% (funcții de conducere și execuție), iar Poliția Română de circa 17%. Dezbaterea privind modul în care funcțiile de comandă din structurile de ordine publică sunt ocupate rămâne deschisă, cu implicații directe asupra independenței operaționale a Poliției Române.
