Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un eventual rating „junk” pentru România nu s-ar traduce doar în împrumuturi mai scumpe pentru stat, ci ar afecta întreaga economie și s-ar resimți direct în facturile românilor, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată pe 13 iulie, potrivit Ziare.com.
De ce contează mai mult decât dobânda statului
Chisăliță explică faptul că impactul unei eventuale retrogradări depășește cu mult costurile suplimentare suportate de Ministerul Finanțelor atunci când se împrumută. „Nu doar Ministerul Finanțelor va plăti dobânzi mai mari”, avertizează analistul, ci fiecare companie, bancă sau dezvoltator de energie regenerabilă, iar în cele din urmă fiecare consumator.
România se află în prezent la ultima treaptă a categoriei „investment grade”, fiind evaluată de S&P Global Ratings la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Agenția a menținut acest calificativ chiar și după dizolvarea coaliției de guvernare, dar a avertizat că ratingul ar putea fi redus dacă blocajul politic se prelungește sau dacă viitorul guvern renunță la ajustarea fiscală, potrivit New Money.
Energia, sectorul cel mai expus la costul capitalului
Președintele AEI subliniază că energia este unul dintre domeniile cele mai sensibile la costul finanțării, întrucât investițiile sunt mari și se amortizează pe perioade lungi. „Fiecare parc fotovoltaic devine mai scump de construit. Fiecare turbină eoliană produce energie mai scumpă”, explică Chisăliță, adăugând că aceste costuri suplimentare ajung inevitabil în factura consumatorului final.
🗞️ Citește și Acestea
Analistul compară două scenarii pentru sistemul energetic până în 2035: menținerea ratingului actual, cu un cost de finanțare estimat la circa 7,6%, și o eventuală retrogradare la „junk”, care ar putea împinge costul capitalului spre 9-10%. Ținta oficială a României pentru 2030 rămâne de aproximativ 31,3 GW de capacitate instalată, cu circa 76% din surse regenerabile.
Deficitul bugetar, principalul indicator urmărit de agenții
Deteriorarea indicatorilor macroeconomici alimentează în continuare aceste avertismente. Datoria publică a ajuns la 60,2% din PIB în luna martie, iar inflația anuală s-a situat la 10,7% în luna aprilie, potrivit datelor centralizate de Alba24. Economia a intrat oficial în recesiune tehnică, după o contracție de 1,7% în primul trimestru al acestui an, iar aceste cifre rămân în centrul atenției celor trei mari agenții de rating, Standard & Poor’s, Fitch și Moody’s.
Investitorii aleg stabilitatea, nu resursele naturale
Chisăliță respinge ideea potrivit căreia România va continua să atragă investiții doar datorită resurselor sale energetice. „Capitalul nu dezvoltă atașamente emoționale față de nicio țară”, explică el, adăugând că un fond internațional analizează simultan proiecte din România, Polonia, Bulgaria, Cehia sau Croația și alege varianta cu cel mai bun raport între rentabilitate și risc.
Potrivit analistului, este suficient ca țara să fie percepută drept puțin mai riscantă decât vecinii pentru a pierde proiecte de investiții, într-un moment în care consumul de electricitate este estimat să crească accelerat, pe fondul electrificării transporturilor și dezvoltării centrelor de date.
Standard & Poor’s are programată următoarea evaluare a ratingului suveran al României pentru 2 octombrie 2026, în timp ce Fitch și Moody’s urmează să publice, la rândul lor, noi verdicte în lunile următoare. Rămâne de văzut dacă evoluția deficitului bugetar și deblocarea crizei politice de la Cotroceni vor fi suficiente pentru menținerea calificativului actual sau dacă avertismentele repetate ale analiștilor se vor confirma.
–
