Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională (CCR) dezbate miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind noua lege a pensiilor magistraților, într-un context tensionat care ar putea transforma decizia în propriul „autogol” al instanței constituționale, potrivit StiriPeSurse.ro. Surse apropiate mediului judiciar avertizează că validarea reformei Guvernului Bolojan ar crea pentru CCR o problemă internă majoră.
Dilema strategică a CCR.
Potrivit surselor citate, dacă CCR respinge sesizarea ÎCCJ și validează legea privind pensiile magistraților, opoziția ar depune imediat un proiect identic pentru pensiile judecătorilor constituționale. „În secunda următoare unei decizii de admitere a legii magistraților, opoziția ar depune un proiect identic privind pensiile judecătorilor CCR„, afirmă sursele din mediul judiciar.
CCR nu ar mai putea argumenta o diferență de tratament între magistrații din jurisdicțiile judiciare și cei din jurisdicția constituțională, având în vedere că ambele categorii beneficiază de pensii de serviciu pentru funcții jurisdicționale. A valida diminuarea substanțială a pensiilor judecătorilor din instanțele clasice, dar a respinge o măsură identică aplicată propriilor membri, ar genera o situație publică dificil de gestionat, potrivit Digi24.
Riscul pierderii legitimității.
„Orice tentativă de a respinge o lege privind pensiile CCR, după ce o lege identică pentru magistrați ar fi fost declarată constituțională, ar declanșa imediat reacția opiniei publice„, avertizează sursele. Percepția unui dublu standard ar putea alimenta presiuni pentru modificarea legii de funcționare a CCR și ar afecta grav credibilitatea instituției.
🗞️ Citește și Acestea
Din această perspectivă, un vot de validare a legii magistraților ar putea deveni pentru Curte un „autogol” strategic, întrucât ar deschide calea unor consecințe legislative și politice greu de contracarat.
Ce prevede legea contestată.
Guvernul Bolojan a aprobat săptămâna trecută noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate, potrivit Antena 3 CNN.
Textul contestat stabilește vârste de pensionare aliniate treptat cu sistemul public, condiția de 35 de ani vechime totală și plafonarea pensiei. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorii și procurorii solicitând ca pensia să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat.
Argumentele sesizării ÎCCJ.
În plenul din 5 decembrie, ÎCCJ, reunită în Secții Unite, a decis în unanimitate sesizarea CCR, invocând atât motive extrinseci, cât și intrinseci de neconstituționalitate. Magistrații reclamă încălcarea independenței justiției, discriminări față de alte categorii cu pensii de serviciu și neclaritatea unor termeni și mecanisme legislative.
Sesizarea ÎCCJ critică atât procedura, cât și fondul actului normativ. Judecătorii arată că Guvernul nu a justificat urgența angajării răspunderii și că invocarea jaloanelor PNRR a fost utilizată eronat, întrucât Comisia Europeană considerase deja îndeplinite obiectivele relevante privind pensiile speciale.
Precedentul din octombrie.
Aceasta este a doua sesizare a ÎCCJ pe tema pensiilor magistraților. Prima variantă a legii a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, din motive de procedură privind avizul CSM. Curtea Constituțională a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
De data aceasta, Guvernul a reluat procesul, a obținut avizul consultativ (negativ, dar existent) și și-a angajat răspunderea din nou. Între timp, opoziția a depus o moțiune de cenzură, care urmează să fie dezbătută luni, amplificând miza politică a deciziei CCR.
Implicații majore.
Înalta Curte invocă o discriminare nejustificată față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, unde standardul de calcul este mai favorabil. În cazul magistraților, procentul este de 55% din baza de calcul, plafonat sever la 70% din venitul net.
Analiză ÎCCJ afirmă că aceste diferențe sunt improprii, având în vedere rolul constituțional al magistraților și contribuția redusă a acestor pensii la cheltuielile bugetare totale. Documentul mai atrage atenția că reducerea pensiei speciale până la praguri inferioare sistemului public echivalează, practic, cu desființarea instituției pensiei de serviciu, considerată un element esențial al independenței justiției.
Decizia CCR este așteptată cu mare interes atât de magistrați, cât și de Guvern, având în vedere implicațiile sociale, economice și instituționale majore ale acestei reforme.
