Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a decis că Consiliul Concurenței poate folosi, în condițiile legii, informații și documente colectate de alte autorități în anchetele privind trucarea licitațiilor publice, potrivit Adevărul.
Decizia a fost pronunțată într-un litigiu privind amenzi de 10,3 milioane de lei, aplicate în 2018 unui număr de 13 companii pentru împărțirea contractelor din licitațiile organizate de Transgaz.
Ce a validat Curtea Constituțională
CCR a respins o excepție de neconstituționalitate și a declarat constituțională prevederea din Legea concurenței care permite Consiliului Concurenței să folosească informații și documente adunate de alte autorități și instituții publice în activitățile lor specifice. Autoritatea de concurență a anunțat decizia într-un comunicat de presă, preluat de Agerpres.
Formularea contează: prevederea funcționează doar „în condițiile legii”. Decizia confirmă existența mecanismului, nu un acces nelimitat la orice informație deținută de stat, iar sursele consultate nu detaliază aceste condiții.
🗞️ Citește și Acestea
Consiliul Concurenței susține că cooperarea interinstituțională este „un instrument important”_ în depistarea încălcărilor legii concurenței, în special la licitațiile publice, scrie Economedia.
Litigiul Transgaz: 13 companii și 10,3 milioane de lei
Trucarea licitațiilor înseamnă că firme care ar trebui să concureze își coordonează ofertele sau își împart contractele, ceea ce reduce concurența și poate umfla prețurile plătite de autoritățile contractante. Dovezile unei astfel de înțelegeri se găsesc rar într-un singur loc, de aceea accesul la documente aflate la alte instituții contează pentru anchetatori.
Companiile au fost sancționate de Consiliul Concurenței în 2018 pentru că și-ar fi împărțit contractele scoase la licitație de SNTGN Transgaz SA Mediaș. Licitațiile vizau construcția unor conducte de transport al gazelor naturale și execuția unor lucrări conexe.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul acestui litigiu, adică într-un dosar în care firmele contestă sancțiunile. Prin respingerea ei, Curtea a stabilit că prevederea contestată este compatibilă cu Legea fundamentală.
Consiliul Concurenței investighează de mult timp licitațiile Transgaz. În 2014, o anchetă privind licitații din 2011 se desfășura în paralel cu DIICOT, iar președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, descria cazul drept un test al aplicării coerente a Codului penal și a Legii concurenței, potrivit Wall-Street.ro. Sursele nu precizează dacă este același dosar cu cel ajuns la CCR.
Același articol arată că, în practică, Consiliul a sancționat înțelegeri ilegale pornind de la sesizări ale Curții de Conturi sau ale Parchetului, iar instanța a confirmat ulterior mai multe dintre aceste sancțiuni. Cooperarea cu alte instituții nu este, deci, o noutate, iar decizia CCR îi clarifică baza constituțională.
Ce nu rezolvă decizia pentru firmele sancționate
În materie de trucare a licitațiilor, miza este una bugetară, pentru că un contract atribuit în urma unei înțelegeri costă mai mult statul. O autoritate care poate corela informații din mai multe surse are mai multe șanse să identifice un tipar, dar decizia CCR nu spune nimic despre vinovăția vreunei firme.
Decizia nu stabilește dacă firmele au trucat licitațiile și nu confirmă, prin ea însăși, valoarea amenzilor din 2018. Curtea s-a pronunțat doar asupra compatibilității unei prevederi cu Constituția, iar litigiul în care a fost ridicată excepția continuă să aibă propriul parcurs în instanță.
În sursele consultate nu apare o reacție a celor 13 companii la decizia Curții. Nici comunicatul Consiliului Concurenței nu include un punct de vedere al firmelor vizate, iar sursele nu indică ce soluție a pronunțat până acum instanța în litigiul principal.
Pentru Consiliul Concurenței, miza practică este simplă: un document obținut de o altă instituție, în cadrul activității ei, poate intra în dosarul unei anchete privind trucarea licitațiilor fără ca folosirea lui să fie contestată pe motiv de neconstituționalitate. Cât de largă este această folosire în fiecare caz concret rămâne, însă, o chestiune pe care o vor judeca instanțele, în condițiile legii.
