Motivarea ÎCCJ în dosarul Fritz arată că Dominic Fritz, fost primar al Timișoarei, a semnat un referat privind un PUZ în cunoștință de cauză, deși era debitorul arhitectului care realizase documentația, potrivit Mediafax.
Instanța supremă a pronunțat decizia definitivă nr. 3118/2026, prin care a respins recursul lui Fritz și a menținut raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Magistrații explică acum, pe larg, de ce nu au primit niciuna dintre apărările primarului de atunci.
Cele patru condiții ale conflictului de interese
Potrivit motivării, conflictul de interese administrativ presupune patru condiții cumulative: participarea la emiterea sau adoptarea unui act administrativ, capacitatea actului de a aduce un folos material unei persoane față de care alesul este debitor, un conflict între interesul public și cel personal patrimonial, precum și vinovăția.
Instanța arată că legea nu cere ca folosul să se fi produs efectiv. Este suficient ca actul să fie apt să-l producă, a reținut ÎCCJ, conform Ziare.com.
În dosar, datoria este una concretă: arhitectul Răzvan Gabriel Negrișanu, consilier local USR, i-a împrumutat lui Fritz 25.000 de lei în campania electorală din 2020. Împrumutul apărea în declarația de avere a edilului.
🗞️ Citește și Acestea
Apărările pe care instanța nu le-a primit
Fritz a susținut că semnătura sa era o simplă formalitate, pentru că procedura fusese începută de predecesorul său, Nicolae Robu. ÎCCJ a răspuns că referatul din 2020 era etapa necesară pentru ca proiectul să ajungă în dezbaterea Consiliului Local, iar semnătura aparținea primarului în funcție.
Edilul a mai invocat faptul că viceprimarii nu fuseseră încă aleși, deci nu ar fi avut cui să delege atribuția. Judecătorii au spus că lipsa lor nu făcea abținerea imposibilă, pentru că atribuția putea fi delegată în cadrul primăriei.
Apărarea potrivit căreia arhitectul și firma proiectantă, RD Sign SRL, ar fi entități diferite a fost respinsă la rândul ei. Legătura dintre aprobarea PUZ-ului și interesul firmei a fost considerată directă și previzibilă, iar Fritz nu trebuia să cunoască lista asociaților, fiind suficient să știe că documentația purta numele creditorului său.
Instanța a mai respins și argumentul că împrumutul urma să fie restituit prin Autoritatea Electorală Permanentă. Situația s-a apreciat la momentul semnării, când datoria era încă una legală. Un detaliu cu greutate în raționament: Negrișanu însuși s-a abținut de la votul pe PUZ în Consiliul Local, ceea ce a întărit ideea că interesul era vizibil pentru toți cei implicați.
Concluzia magistraților este formulată ferm: „Acțiunea sa a fost una conștientă și neechivocă de voință”.
Interdicția de trei ani și ce nu acoperă decizia
Sancțiunea menținută este interdicția de trei ani de a ocupa funcții sau demnități publice, prevăzută de Legea nr. 176/2010. ÎCCJ a considerat-o proporțională și a refuzat să o înlăture pe motiv că ar afecta cariera lui Fritz, notează Stiripesurse, care citează motivarea: „nu exonerează alesul de respectarea regimului juridic al conflictului de interese”.
Sursele consultate nu precizează de la ce dată începe să curgă interdicția. USR a susținut, în reacția de după decizie, că ea ar echivala cu imposibilitatea candidaturii până în 2030 inclusiv, însă aceasta este interpretarea partidului, nu o constatare a instanței, conform HotNews.
Decizia nu este o condamnare penală, ci o constatare de natură administrativă. Mai mult, ea nu a pus capăt, prin ea însăși, mandatului de primar, așa cum arată Ziare.com.
Ce a urmat după hotărârea definitivă
Pierderea funcției a venit printr-o altă cale, cea legislativă. Parlamentul a adoptat o lege a integrității cu aplicare și asupra deciziilor anterioare, iar în Senat votul a fost de 109 la 19, cu USR singurul grup împotrivă, potrivit Euronews.
Înainte de aceasta, prefectul județului Timiș redusese indemnizația primarului cu 10%, pentru șase luni, sancțiunea maximă permisă de lege, relatează Curs de Guvernare. După încetarea mandatului, viceprimarul Ruben Lațcău conduce administrația până la organizarea alegerilor.
Fritz a anunțat că va contesta soluția la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Liderul USR a spus că „Drumul nostru nu se oprește la o sentință pe care o consider nedreaptă”, iar partidul susține că a semnat un duplicat al unui document pregătit anterior, argument pe care instanța îl respinsese deja.
Cele mai multe discuții publice s-au purtat în jurul efectelor politice, dar motivarea mută accentul pe un principiu mai simplu: legea sancționează aptitudinea actului de a favoriza un creditor, nu rezultatul lui. Tocmai această nuanță explică de ce lipsa unui câștig dovedit pentru arhitect nu a contat în decizie.
