Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Blocul Național Sindical cere viitorului Executiv să transforme țintele europene privind sărăcia în măsuri finanțate și monitorizate, în condițiile în care aproximativ 5,2 milioane de români se aflau în 2024 în risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit unui comunicat transmis de AGERPRES.
Solicitarea apare în plin proces de negocieri pentru formarea Guvernului, în care premierul desemnat Luca Niculescu discută cu PSD, PNL și UDMR despre majoritatea parlamentară și despre programul de guvernare.
Ce arată cifrele despre vulnerabilitatea socială
Blocul Național Sindical spune că 27,9% dintre români, adică circa 5,2 milioane de persoane, se aflau în 2024 în risc de sărăcie sau excluziune socială. Cifra provine din datele analizate în noua orientare europeană privind implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, iar sindicatul o folosește pentru a arăta că România pornește de la un nivel de vulnerabilitate mult peste media Uniunii Europene.
Institutul Național de Statistică indică același procent, de 27,9%, dar îl exprimă ca 5,3 milioane de persoane, după cum arată Economedia. Sursele consultate nu explică diferența dintre cele două estimări. Aceleași date arată că 3,5 milioane de persoane erau în risc de sărăcie în 2024, cu 375.000 mai puține decât în anul anterior.
🗞️ Citește și Acestea
Riscul nu se distribuie uniform. În rândul persoanelor ocupate cu vârsta de cel puțin 18 ani, 17,3% se aflau în risc de sărăcie sau excluziune, față de 37,5% dintre cele neocupate. Persoanele din gospodării cu minori și tineri dependenți de 18-24 de ani au un risc de 30,4%, iar cele din gospodării fără copii au un risc de 24,5%.
Blocul Național Sindical adaugă și dimensiunea costului vieții. Accesul la locuințe, energie, alimente și transport lovește în primul rând gospodăriile cu venituri mici, iar o țară cu sărăcie și inegalități ridicate este, spune BNS, cu atât mai vulnerabilă.
Ce cere sindicatul de la noul Guvern
În comunicat, BNS susține că obiectivele europene „nu POT rămâne simple ținte statistice” și că ele trebuie transformate în politici cu rezultate vizibile în viața oamenilor. Lista de condiții include locuri de muncă decente, venituri suficiente, servicii publice de calitate, locuințe accesibile, energie la prețuri suportabile și acces real la formare și reconversie profesională.
Combaterea sărăciei nu poate însemna doar sprijin financiar punctual, mai spune organizația. Politicile de ocupare, formare profesională și protecție socială trebuie legate de cele de dezvoltare economică, pentru că transformarea digitală și inteligența artificială vor schimba profund piața muncii.
Președintele BNS, Dumitru Costin, a pus accent pe legătura dintre economie și protecție socială. România nu poate vorbi despre competitivitate și modernizare, a spus el, dacă milioane de oameni „nu reușesc să își asigure un nivel de trai decent”, potrivit Amos News. Costin cere o politică economică în care creșterea și protecția socială se susțin reciproc, nu sunt tratate ca obiective aflate în conflict.
Fonduri europene și ținte pentru 2030
BNS indică Fondul Social European Plus și Fondul pentru o Tranziție Justă drept surse de finanțare pentru formare profesională, locuri de muncă și acces la servicii. Rezultatele, cere sindicatul, trebuie măsurate în viața de zi cu zi: locuri de muncă de calitate, venituri mai bune, servicii publice mai eficiente și locuințe accesibile.
Comisia Europeană a adoptat în vara anului 2026 o nouă comunicare despre Pilonul european al drepturilor sociale, care evaluează progresele de la Planul de acțiune din 2021 și fixează prioritățile următoarei etape. Agenda se concentrează pe trei provocări: accesibilitatea și costul vieții, reducerea inegalităților și valorificarea inteligenței artificiale pentru viitorul muncii. Pilonul cuprinde 20 de principii privind egalitatea de șanse, condițiile de muncă, protecția socială și incluziunea.
Planul de acțiune european stabilește trei ținte pentru 2030: o rată de ocupare de cel puțin 78% pentru persoanele între 20 și 64 de ani, participarea anuală la formare a cel puțin 60% dintre adulți și reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
În sursele consultate nu apare, până acum, o reacție oficială a premierului desemnat la solicitarea BNS. Sindicatul cere ca fiecare țintă să primească finanțare clară, termene și indicatori de rezultat. Fără acestea, spune organizația, obiectivele europene riscă să rămână simple ținte statistice.
