Investițiile masive ale Bulgariei în capacități de stocare a energiei au transformat țara într-un jucător regional cheie, în timp ce România importă electricitate seara la prețuri de câteva ori mai mari decât cele cu care își vinde surplusul la prânz, potrivit Profit.ro. Diferența de preț ajunge, în unele intervale, la aproape șapte ori.
Cum a construit Bulgaria cea mai mare capacitate de stocare din regiune
Ministrul bulgar al Energiei, Jecio Stankov, aflat în funcție din ianuarie 2025, a inaugurat anul acesta la Lovech o baterie de mărimea unei mici centrale electrice, cu o putere de 124 de megawați și o capacitate de stocare de 496 de megawați-oră, construită de compania Renalfa. Stankov a numit-o „primul pas” spre o capacitate totală de stocare de 10 gigawați-oră.
Planul ministerial, anunțat în aprilie 2025, viza 82 de proiecte totalizând 9,7 gigawați-oră și investiții de 588 de milioane de euro din fondul de redresare al Uniunii Europene. O a doua rundă de investiții s-a încheiat în decembrie 2025, cu alte 31 de proiecte și peste 4 gigawați-oră suplimentari, banii privați ajungând să dubleze subvenția publică.
România, importator net, plătește curentul de câteva ori mai scump
Potrivit datelor Transelectrica, citate de Mediafax, pe 7 august prețul mediu al energiei pe piața românească a fost de 158,31 euro/MWh, însă în anumite intervale de zi acesta a coborât la aproximativ 80 de euro/MWh, pentru ca seara să urce spre 260 de euro/MWh. Diferența este captată tocmai de operatorii bulgari de baterii, care cumpără surplusul ieftin de la prânz și îl revând seara, când cererea explodează.
Gabriel Avăcăriței, editorul site-ului Energynomics, a calculat pe baza datelor Transelectrica faptul că România a fost, în 2025, importator net de energie în proporție de aproximativ 72%. Balázs Markó, cercetător la RoEM-UBB Cluj, estimează diferența dintre energia vândută și cea cumpărată de România anul trecut la aproximativ 5 miliarde de euro. „Accelerarea tranziției la surse regenerabile de energie poate reprezenta o soluție pentru ambele probleme”, a declarat Markó.
🗞️ Citește și Acestea
De ce Bulgaria a ajuns lider regional la baterii
Capacitatea solară instalată a Bulgariei depășise 6,5 gigawați în ianuarie 2026, peste jumătate din capacitatea de producție a țării. Martin Georgiev, reprezentant al firmei de distribuție Electrohold, estimează că în 2025 a fost irosit peste un terawatt-oră de energie solară, aproape 3% din consumul național, tocmai din lipsa capacității de stocare din anii anteriori. România se afla, la începutul lui aprilie 2026, la doar 599 megawați putere instalată de stocare și circa 1.130 megawați-oră capacitate, potrivit datelor citate de presa economică românească, față de peste 3,3 gigawați putere și 8,6 gigawați-oră capacitate în Bulgaria, în aceeași perioadă.
Centrala hidro de stocare prin pompare Chaira, din munții Rila, cu o putere de 864 de megawați, este nefuncțională încă din 2022, din cauza unei turbine defecte, iar reparația completă nu este așteptată mai devreme de 2027. Golul lăsat de ea a fost preluat treptat de noile baterii. Bulgaria era anul trecut exportator net de energie, deși la un nivel de șase ori mai mic decât în 2022, însă exporturile sunt estimate să crească semnificativ în acest an.
România a fost, la rândul ei, exportator net de energie până în 2019, iar primele 500 de megawați de capacitate de stocare au fost instalate abia în 2025. În regiune, Ungaria este și ea importator net, cu aproximativ 18% din consum, adus în mare parte din Slovacia, în timp ce Polonia continuă să extragă 57% din energie din cărbune.
Absența investițiilor în stocare a forțat autoritățile române să apeleze la populație pentru reducerea consumului la orele de vârf și să recurgă la măsuri de urgență, precum scufundarea de barje pe Dunăre pentru menținerea nivelului apei necesar funcționării centralei nucleare de la Cernavodă. Pe termen mai lung, o eventuală redeschidere a centralelor pe cărbune ar putea intra în conflict cu angajamentele climatice ale României față de Uniunea Europeană.
Ce reține România din exemplul bulgar
Specialiști din piața locală de energie atrag atenția că diferența dintre cele două state nu ține doar de resurse naturale, ci și de cadrul fiscal și de reglementare. În Bulgaria, impozitul pe profit este de 10%, iar cel pe dividende de 5%, față de 16% pentru ambele categorii în România, ceea ce a făcut investițiile private în baterii considerabil mai atractive la sud de Dunăre. Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a aprobat până acum doar câteva licențe care au adăugat capacitate suplimentară de stocare la nivel național, în timp ce cererea serii continuă să depindă de importuri.
Pe termen mediu, extinderea programelor de finanțare pentru baterii, alături de simplificarea procedurilor de autorizare pentru investitorii privați și pentru prosumatorii care dețin deja panouri fotovoltaice, este considerată de analiști drept principala pârghie prin care România ar putea reduce dependența de energia cumpărată seara la prețuri ridicate.
