Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a decis să adopte prin ordonanțe de urgență pachetele privind reforma administrativă și măsurile de relansare economică, renunțând astfel la varianta angajării răspunderii în Parlament. Decizia vine în ciuda recomandării Ministerului Justiției de a folosi procedura asumării răspunderii, marcând o schimbare de strategie legislativă în contextul tensiunilor din coaliție, potrivit Capital.ro.
Schimbare de strategie: de la asumarea răspunderii la OUG.
Conform surselor guvernamentale, șeful Executivului a optat pentru ordonanța de urgență după ce inițial anunțase că va folosi procedura asumării răspunderii. „Recomandarea Ministerului Justiției este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet”, declarase Bolojan la începutul lunii februarie, potrivit Observatornews.
Totuși, premierul s-a răzgândit și a ales să treacă peste această recomandare, preferând rapiditatea pe care o oferă ordonanța de urgență. Decizia vine în contextul în care reforma administrativă a fost deja amânată de mai multe ori, iar termenele pentru pregătirea bugetului pe 2026 presează.
Potrivit surselor citate de StiriPeSurse, fiecare pachet va avea propria ordonanță: una pentru reforma administrativă și alta pentru măsurile economice. Adoptarea ar putea avea loc vineri, în cadrul ședinței de Guvern, sau marțea viitoare.
🗞️ Citește și Acestea
Motivele alegerii OUG: rapiditate versus risc constituțional.
Premierul a explicat anterior avantajele și dezavantajele fiecărei variante legislative. „Adoptarea prin ordonanță de urgență, dacă este posibilă, face ca legislația să apară într-un timp foarte scurt”, a declarat Bolojan pentru RFI România, adăugând că există riscul modificării ulterioare în Parlament.
În schimb, angajarea răspunderii evită riscul modificării, dar poate dura 2-3 săptămâni, inclusiv o posibilă contestație la Curtea Constituțională. Exemplul legii pensiilor magistraților a fost invocat de premier ca argument decisiv: „Riscăm, din păcate, să pierdem cele peste 200 de milioane de euro care reprezintă jalonul din PNRR în banii pe care îi avem reținuți pentru neîndeplinirea acestei măsuri”, a avertizat Bolojan.
Varianta ordonanței de urgență este preferată de Guvern deoarece măsurile ar intra imediat în vigoare și ar ajuta la construcția bugetului pentru 2026, conform Știrile ProTV.
Reforma administrativă și relansarea economică: conținutul pachetelor.
Reforma administrativă prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală și locală. Măsura a generat proteste masive, cu greve de avertisment în peste 1.500 de primării din țară.
Pachetul de relansare economică, solicitat insistent de PSD, cuprinde măsuri de sprijin pentru companii și simplificări legislative. Premierul a anunțat că după apariția proiectului de lege urmează să fie puse în practică „o serie de hotărâri de guvern care ar urma să stabilească exact regulile și condițiile pe care companiile trebuie să le respecte pentru a beneficia de aceste formule de sprijin”.
Conform Curs de Guvernare, pachetul economic include trei proiecte de ordonanță privind simplificarea autorizărilor: debirocratizare, reducerea termenelor pentru avizele de mediu (de la 90 la 60 de zile) și simplificarea autorizațiilor de incendiu de la ISU (autorizația în 30 de zile, avizul în 15 zile).
De asemenea, pragul pentru avizul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CISD) va fi ridicat de la 2 milioane la 5 milioane de euro.
Tensiuni în coaliție și calendarul adoptării.
Decizia de a adopta prin OUG vine în contextul în care liderii coaliției PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale nu vor avea ședință comună în această săptămână, conform surselor StiriPeSurse. Reforma administrativă a generat tensiuni între partidele de guvernare, social-democrații insistând ca aceasta să fie adoptată simultan cu pachetul de solidaritate și măsurile economice.
„Trebuie să vedem ce e de făcut în perioada următoare”, a declarat Bolojan, potrivit Digi24, subliniind că pachetul de reformă „va reduce baza de cheltuieli a statului, în așa fel încât, în anii următori, să avem un stat mai eficient”.
Bugetul pe 2026, care va include efectele reformei administrative, urmează să fie trimis Parlamentului în jurul datei de 20 februarie, cu o țintă de deficit de 6,2% din PIB și o inflație de 4% la sfârșitul anului.
