Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat o hotărâre prin care sporurile de până la 40% pentru personalul implicat în proiecte europene nu mai sunt acordate automat, ci doar pe bază de rezultate concrete și progres documentat, potrivit StiriPeSurse. Măsura, publicată în Monitorul Oficial pe 21 noiembrie 2025, vizează eliminarea „sporurilor în cascadă” și readucerea echilibrului în sistemul de salarizare publică.
Reforma sporurilor: Performanța devine criteriu obligatoriu.
Hotărârea modifică Regulamentul-cadru din HG 234/2023 și stabilește că majorările salariale pentru personalul care lucrează la proiecte europene și PNRR se acordă doar dacă există progres real, cuantificabil trimestrial. Ministerele și autoritățile vor trebui să dovedească rezultate concrete: creștere de execuție de cel puțin 5%, progres fizic documentat sau achiziții recepționate.
„Nu mai puteam continua așa„, a declarat premierul Ilie Bolojan în vară, când a denunțat sistemul de sporuri aplicate în cascadă. Atunci, peste 2.000 de angajați din Ministerul Fondurilor Europene acumulaseră un stimulent european de 50%, la care se adăugau un spor de 45% și încă unul pentru condiții vătămătoare de 15%, conform Europa FM.
În unele cazuri extreme, un funcționar de execuție ajungea să încaseze 13.400 de lei net, iar un director peste 21.000 de lei – sume care depășeau veniturile miniștrilor. Noua hotărâre pune capăt acestor practici.
🗞️ Citește și Acestea
Criterii stricte pentru acordarea sporurilor.
Documentul stabilește condițiile clare în care se POT acorda majorările salariale de până la 40%. Progresul minim necesar trebuie să îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele criterii:
📊 CRITERII DE ACORDARE: • Creștere de execuție documentată de minimum 5% (studii, cereri de plată) • Progres fizic de cel puțin 3% în implementarea proiectului • Derularea a minimum 3% din activitățile eligibile ale proiectului • Recepția a cel puțin 3% din bunuri, servicii sau lucrări contractate
Drepturile salariale se vor plăti trimestrial, pe baza progresului demonstrat în perioada anterioară. Dacă un proiect nu înregistrează niciun progres, personalul nu primește sporul, indiferent de volumul de muncă raportat, potrivit Playtech.
Primarii și aleșii locali, vizați de noile reguli.
Hotărârea introduce schimbări majore și pentru aleșii locali. Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene nu mai pot primi automat majorarea maximă de 40%. Indemnizațiile lor se vor calcula în funcție de numărul și valoarea reală a proiectelor implementate.
O regulă esențială prevede că dacă peste 40% din valoarea proiectelor reprezintă investiții în capacitate administrativă, procentul final de majorare se reduce cu 40%. Guvernul justifică această măsură prin nevoia de a elimina situațiile în care primarii fără proiecte concrete beneficiază de aceleași avantaje ca localitățile active în atragerea de fonduri.
„Trebuie să readucem echilibrul în sistemul public și să punem performanța în centrul grilei de plată. Nu e firesc ca un funcționar dintr-un minister să câștige dublu față de colegii lui din alte structuri„, a subliniat premierul, conform documentului oficial.
Reacții și implicații pentru bugetari.
Măsura se înscrie în pachetul mai larg de reforme administrative anunțat de Bolojan, care prevede reducerea cheltuielilor de personal cu până la 10% în 2026. Premierul a clarificat că nu este vorba despre tăieri directe de salarii, ci despre gestionarea mai eficientă a bugetelor ministerelor, conform News.ro.
„Unii pot să facă reduceri de personal, dacă se constată că este personal excedentar. Alții pot să lucreze la sporuri sau la alte măsuri care să țină cheltuielile de salarii la un nivel rezonabil„, a explicat Bolojan într-un interviu televizat.
Sindicatele din administrație au reacționat dur. Federația Columna-Scor consideră măsurile „inacceptabile” și avertizează că un nou val de tăieri ar pune în pericol funcționarea serviciilor esențiale, potrivit StiriPeSurse. „Salariații au suportat deja o curbă de sacrificiu în 2025, prin reducerea sporului pentru condiții de muncă„, au declarat reprezentanții sindicali.
Calendar de implementare și economii estimate.
Hotărârea intră în vigoare imediat, iar primele plăți calculate după noile criterii se vor face la începutul anului 2026, pe baza progresului raportat în ultimul trimestru din 2025. Guvernul estimează economii de aproximativ 700 milioane de lei doar din această măsură.
Reforma face parte din efortul mai larg al Executivului de a reduce deficitul bugetar de la 8,4% din PIB și de a restabili disciplina financiară. „Măsurile din iulie, deși nepopulare, își arată rezultatele: au crescut încasările și au scăzut cheltuielile de funcționare„, a declarat Bolojan.
Noua abordare pune accent pe performanță măsurabilă și transparență în acordarea beneficiilor salariale, marcând o schimbare de paradigmă în administrația publică românească. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste reguli și dacă vor reuși să elimine cu adevărat inechitățile din sistem fără a afecta funcționarea instituțiilor publice.
