Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan s-a deplasat miercuri dimineață la sediul Băncii Naționale a României pentru consultări cu guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții instituției, într-un context în care Guvernul finalizează construcția bugetară pentru 2026. Discuțiile au vizat coordonarea politicilor fiscale și monetare, stabilitatea macroeconomică și gestionarea inflației, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
Întâlnirea a durat peste o oră și face parte dintr-un dialog permanent între Executiv și banca centrală, menit să asigure coerentă între măsurile guvernamentale și politica monetară, potrivit Cursdeguvernare.ro.
Dialog permanent între Guvern și BNR.
Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, Dan Suciu, a explicat că consultările dintre membrii Guvernului și conducerea BNR au loc aproape zilnic, iar întâlnirile la nivel de vârf între premier și guvernator sunt o continuare firească a acestei colaborări.
„Avem consultări dese cu membrii Guvernului, suntem într-o relație foarte strânsă, lucrăm împreună pentru o serie întreagă de proiecte cu Ministerul de Finanțe. Probabil avem consultări zilnice”, a declarat Suciu pentru Digi24, conform Digi24.ro.
🗞️ Citește și Acestea
El a subliniat că vizita premierului reprezintă „un element care arată încă o dată că lucrăm împreună pentru consolidarea unui climat macroeconomic”.
Reducerea deficitului, prioritate pentru stabilitate.
Unul dintre subiectele centrale ale discuțiilor a fost evoluția deficitului bugetar. Dan Suciu a arătat că scăderea deficitului sub ținta stabilită constituie un pas esențial, întrucât acest indicator a reprezentat una dintre principalele surse de presiune asupra inflației și a predictibilității economice.
Anul 2025 s-a încheiat cu un deficit bugetar estimat la 6,5% din PIB, sub ținta inițială de 7%, iar pentru 2026 Guvernul vizează menținerea deficitului între 6% și 6,5% din PIB, conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit Europa FM.
„Consolidarea fiscală permite băncii centrale să abordeze cu mai multă încredere combaterea inflației și creează premise mai stabile pentru anul 2026″, a explicat Suciu.
Dobânda-cheie și perspectivele inflației.
Reprezentantul BNR a precizat că dobânda-cheie, aflată la 6,5%, este în continuare sub nivelul inflației, care a încheiat 2025 la o rată medie anuală de 7,3%. Strategia băncii centrale urmărește să nu blocheze creșterea economică, menținând o abordare echilibrată.
BNR anticipează o ușoară scădere a inflației în prima parte a anului și o reducere mai accentuată în a doua jumătate, fără a lua în calcul, în prezent, o majorare a dobânzii. Eventuala scădere a dobânzii va depinde de clarificarea unor incertitudini interne, inclusiv cele legate de execuția bugetară, conform România Liberă.
„Temperarea lentă a inflației la început de an este influențată de eliminarea plafonării prețului la gaze și de presiunile persistente din zona alimentelor”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Fondurile europene, motor pentru investiții.
Dan Suciu a subliniat importanța fondurilor europene în menținerea creșterii economice, prin intrări semnificative de valută care au sprijinit stabilitatea cursului și au facilitat creșterea investițiilor. Ministrul Finanțelor a anunțat că România trebuie să absoarbă până în august 10 miliarde de euro din PNRR, urmând să urmărească absorbția altor 10 miliarde de euro ulterior.
„Investițiile, și nu consumul, au fost principalul motor al avansului economic”, a subliniat Suciu, conform declarațiilor pentru Digi24.
Bugetul 2026, adoptat în februarie.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că bugetul de stat pe anul 2026 ar urma să fie adoptat până la mijlocul lunii februarie, cu o întârziere față de termenul inițial din cauza negocierilor din coaliția de guvernare. Săptămâna trecută, șeful Executivului a avut consultări cu toți miniștrii pentru stabilirea priorităților bugetare.
Un grup de lucru format din ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și mai mulți primari va pune la punct detaliile finale ale construcției bugetare, care va fi axată pe investiții și relansare economică, cu peste 20 de miliarde de euro alocate acestui sector.
