Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a lansat marți seară critici directe la adresa capacității administrative a Ministerului Transporturilor și a CFR, afirmând că timp de două decenii nicio lucrare pe calea ferată nu a fost finalizată la termen. Declarațiile, făcute la Euronews România, vizează implicit perioada în care Sorin Grindeanu, liderul PSD, a condus ministerul — aproximativ trei ani și jumătate, potrivit Știri Pe Surse.
„Capacitatea administrativă s-a dovedit deficitară” – acuzație directă fără a numi pe nimeni.
Bolojan a explicat că CFR Infrastructură și CFR Călători cumulează împreună peste 30.000 de angajați, costuri ridicate și probleme structurale profunde, care nu pot fi rezolvate rapid.
„Cred că de vreo 20 de ani nu am terminat nimic la timp, totul s-a lungit, din păcate, pentru că pe această zonă capacitatea administrativă s-a dovedit deficitară în zona Ministerului Transporturilor și mai ales la CFR. Asta este realitatea”, a declarat premierul.
Declarația survine pe fondul tensiunilor acute din coaliție dintre Bolojan și Grindeanu, liderul PSD deținând portofoliul Transporturilor din 2020 și până în 2023. Premierul nu a pronunțat niciun nume, dar contextul politic face mesajul neechivoc.
Investițiile în curs, cel mai mare efort al statului în infrastructura feroviară.
Premierul a subliniat că investițiile actuale în infrastructura feroviară reprezintă cel mai amplu program derulat vreodată în România, cu lucrări de electrificare și modernizare în desfășurare.
„Ceea ce se întâmplă în această perioadă înseamnă cele mai mari investiții care sunt în zona de infrastructură, atât pe calea ferată, pe electrificări, cât și pe dotări, și nu de pe o zi pe alta. Dar din anii următori ar trebui să vedem îmbunătățiri treptate”, a explicat Bolojan.
El a precizat că performanța CFR depinde de trei factori interdependenți: management, infrastructură și dotările companiei. Fără modernizarea parcului de vagoane și locomotive, îmbunătățirile sunt limitate structural.
Modelul Hidroelectrica – cum ar trebui gestionate companiile de stat.
Bolojan a folosit Hidroelectrica drept exemplu de potențial nevalorificat al companiilor de stat. Dacă energiei uzinate la prânz — când prețul este scăzut — i s-ar adăuga capacități de stocare, aceasta ar putea fi vândută seara la prețuri de trei-patru ori mai mari.
„Gândiți-vă, de exemplu, că Hidroelectrica ar putea să aibă o capacitate mai mare de intervenție în piață, de reglaj, dacă, pe lângă fiecare baraj, și-ar pune o zonă de stocare… ar echilibra sistemul național, ar face profituri”, a spus premierul.
Dar pentru asta, a subliniat Bolojan, este nevoie de manageri care își urmăresc obiectivele și pot fi schimbați automat dacă nu le îndeplinesc — un mecanism absent în mare parte din companiile publice actuale.
Reforma companiilor de stat, un front deschis în coaliție.
Declarațiile premierului despre Ministerul Transporturilor adaugă un nou strat de tensiune relației cu PSD. Grindeanu a reacționat în aceeași seară, declarând că lucrurile „merg într-o direcție greșită” în cadrul coaliției.
Confruntarea indirectă dintre cei doi actori politici sugerează că reformele structurale anunțate de Bolojan nu vor fi lipsite de rezistență politică internă. Rămâne de văzut dacă premierul va reuși să impună standardele de performanță pe care le invocă.






















