Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan anunță că Guvernul va retransmite săptămâna viitoare proiectul privind pensiile magistraților către Parlament, fără modificări, deși CSM a refuzat să dea aviz și negocierile de la Cotroceni s-au încheiat cu eșec. Bolojan cere „colaborare loială” și avize rapide, dar nu pare dispus să integreze observațiile magistraților.
Proiectul merge în Parlament fără acordul CSM.
„Dacă depinde exclusiv de Guvern, am fi închis jalonul de mult cu propunerea pe care am făcut-o„, a declarat Bolojan pentru Europa Liberă România. Premierul a confirmat că Executivul va solicita din nou avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dar nu va modifica substanțial proiectul respins anterior de Curtea Constituțională.
Proiectul guvernamental prevede aducerea pensiilor la 70% din ultimul salariu net, ceea ce ar însemna aproximativ 3.200 euro net lunar după aplicarea CASS-ului de 10%. „Este o pensie pe care foarte puțini români o încasează, după o viață de muncă de 35-40 de ani”, a argumentat premierul.
În prezent, magistrații se pensionează la vârste cuprinse între 48 și 50 de ani, cu o pensie medie de aproximativ 5.000 euro lunar. Reforma propune, de asemenea, o perioadă de tranziție de 15 ani până la implementarea completă a noului sistem, cu pensionarea obligatorie la 65 de ani.
🗞️ Citește și Acestea
Eșecul negocierilor de la Cotroceni.
Întâlnirea de miercuri, 12 noiembrie, de la Palatul Cotroceni, găzduită de președintele Nicușor Dan, s-a încheiat fără niciun acord. Discuțiile, care au durat trei ore, au confirmat poziții ireconciliabile între Guvern și reprezentanții magistraturii.
„Fiecare ne-am spus punctele de vedere, dar nu am ajuns la o soluţie care să fie agreată de ambele părţi şi nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă în care să ajungem la un numitor comun„, a declarat Bolojan pentru Euronews România. Conform surselor citate de Newsweek, magistrații au cerut o perioadă de tranziție de 20 de ani și o pensie de 60% din brutul actual, ceea ce ar depăși ultimul salariu net.
Premierul a evitat să detalieze public pozițiile magistraților, invocând o înțelegere de a nu alimenta tensiunea. Totuși, a insistat că „două realități nu pot fi ignorate„: vârsta prea mică de pensionare și sistemul actual care oferă o pensie egală cu ultimul salariu net.
„Colaborarea loială” – condiția lui Bolojan.
Bolojan a afirmat explicit că viteza cu care CSM va oferi avizul asupra proiectului reintrodus va fi o probă de „colaborare instituțională”. „Și buna credință și colaborarea loială se vor vedea și din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz a guvernului„, a declarat premierul.
El a legat direct capacitatea de reacție a magistraților de îndeplinirea jalonului din PNRR. Dacă proiectul este retrimis până la 28 noiembrie, România poate evita pierderea întregii tranșe de bani din PNRR, chiar dacă ar putea exista „anumite penalizări„. În joc sunt peste 230 milioane euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
CSM contrazice premierul: problema era deja rezolvată.
Consiliul Superior al Magistraturii a explicat de mai multe ori că jalonul 215 din PNRR privind pensiile magistraților fusese deja îndeplinit prin Legea nr. 282/2023, cu excepția modalității de impozitare – problemă remediată în primul pachet de măsuri fiscale al Guvernului.
„Contrar afirmaţiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215. Problema impozitării pensiilor, evidenţiată de Comisie, a fost deja reglementată în pachetul nr. 1 de măsuri fiscal-bugetare„, a transmis CSM într-un comunicat anterior.
Magistrații fac apel la „respectarea adevărului juridic şi instituţional” și acuză că „justiţia nu poate fi o temă constantă de campanie electorală„. CSM refuză să fie implicat în „desfășurarea unei proceduri nelegale de adoptare a unui act normativ„, susținând că premierul nu are competența de a iniția astfel de demersuri.
Contextul: pensii speciale de 25.000 lei în medie
În prezent, există aproximativ 5.800 de magistrați pensionari care primesc în medie 25.000 lei net pensie specială, conform datelor publicate de Newsweek. Pensia specială medie a crescut de aproape trei ori în ultimii 15 ani – de la 9.000 lei în 2010 la 25.000 lei în 2025, iar numărul beneficiarilor s-a triplat.
În fața acestei crize, câțiva magistrați au ales să se pensioneze anticipat. Judecătoarea Corina Corbu a decis să se pensioneze la 52 de ani cu o pensie estimată la 39.000 lei lunar, după anunțul premierului privind noi măsuri de austeritate. Judecătorul Mihail Udroiu a cerut pensionarea la 48 de ani, urmând să primească peste 23.600 lei lunar.
Premierul a subliniat că „două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47, 48 sau 49 de ani„, creând o criză a forței de muncă în sistemul judiciar. Reforma este necesară, afirmă Bolojan, și pentru că România are una dintre cele mai mici rate de ocupare pentru persoanele între 55 și 65 de ani din Uniunea Europeană.
