Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Blocul Național Sindical cere referendum revizuire Constituție pentru reglementarea explicită a stării de alertă, potrivit Bursa.ro. Solicitarea a fost transmisă pe 12 august președintelui Nicușor Dan și Guvernului, la mai puțin de două săptămâni de la instituirea stării de alertă.
Sindicaliștii avertizează că această măsură excepțională, activată în contextul crizei energetice, nu este prevăzută distinct în Legea fundamentală, deși permite Guvernului să adopte măsuri cu impact asupra drepturilor cetățenilor.
De ce cere BNS revizuirea Constituției
Guvernul a instituit starea de alertă la 31 iulie 2026, prin Hotărârea de Guvern nr. 15/2026, pentru gestionarea efectelor scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al nivelului scăzut al Dunării.
„Cerem Președintelui României și Guvernului să își asume public inițierea procesului de revizuire a Constituției și organizarea unui referendum național prin care cetățenii României să decidă asupra acestei modificări”, transmite BNS, potrivit Ziarul Național.
🗞️ Citește și Acestea
Confederația sindicală precizează că miza nu este acordarea unor puteri suplimentare Executivului, ci stabilirea unor limite constituționale clare pentru situațiile de criză.
Starea de alertă, reglementată doar prin lege ordinară
Constituția reglementează expres starea de asediu și starea de urgență, instituite de președinte și supuse încuviințării Parlamentului în cel mult cinci zile. Starea de alertă nu apare însă distinct în Legea fundamentală.
Regimul actual a fost introdus prin Legea nr. 55/2020, adoptată în timpul Guvernului Orban, în plină pandemie de COVID-19. Potrivit Mediafax, în baza acestei legi, Executivul poate restrânge drepturi și libertăți pe baza unor prognoze ale specialiștilor, fără garanțiile constituționale prevăzute pentru starea de urgență.
Starea de alertă instituită în 2020 s-a menținut aproape doi ani, fiind prelungită succesiv prin hotărâri de Guvern la fiecare 30 de zile, un precedent pe care BNS îl invocă drept argument central.
Ce a decis anterior Curtea Constituțională
Problema controlului parlamentar asupra stării de alertă a ajuns deja la CCR. În iunie 2021, Curtea a declarat neconstituționale anumite prevederi privind soluționarea în instanță a acțiunilor împotriva hotărârilor de Guvern legate de starea de alertă, menținând însă alte dispoziții contestate.
Decizia nu înseamnă că activitatea Guvernului este lipsită de control: Executivul poate fi supus interpelărilor, moțiunilor simple sau unei moțiuni de cenzură, iar actele administrative pot fi contestate în instanță. BNS susține însă că aceste mecanisme rămân insuficiente pe durata unor crize prelungite.
Ce reguli propune BNS pentru Constituție
Sindicaliștii cer ca viitoarea reglementare constituțională să stabilească explicit condițiile de declarare și menținere a stării de alertă, autoritatea competentă, durata maximă și limitele competenței Guvernului. Printre cererile BNS se numără:
- control parlamentar asupra măsurilor adoptate;
- limite clare pentru restrângerea drepturilor și libertăților;
- protejarea drepturilor salariaților și a dialogului social;
- mecanisme explicite pentru încetarea stării de alertă.
Confederația cere ca redactarea proiectului să se facă după consultarea partenerilor sociali, a societății civile, a mediului academic și a specialiștilor în drept constituțional.
Drumul lung până la un eventual referendum
Revizuirea Constituției presupune o procedură complexă. Inițiativa poate aparține președintelui, la propunerea Guvernului, unui sfert dintre parlamentari sau a cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot. Proiectul trebuie adoptat cu o majoritate de două treimi din membrii fiecărei Camere și devine definitiv doar după aprobare prin referendum național, organizat în cel mult 30 de zile de la votul din Parlament.
„România trebuie să poarte această discuție înainte de următoarea criză, nu după declanșarea ei”, se arată în comunicatul BNS. Rămâne de văzut dacă președintele și Guvernul vor răspunde solicitării sindicaliștilor înaintea unei noi situații excepționale.
