Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Baza NATO de la Mihail Kogălniceanu trece într-o nouă fază: Guvernul pregătește demolarea unor construcții vechi pentru a face loc extinderii Bazei 57 Aeriene, un proiect estimat la peste 12 miliarde de lei, potrivit B1TV. La finalul lucrărilor, baza din județul Constanța ar urma să devină una dintre cele mai mari din Europa și va putea găzdui până la 20.000 de militari.
Ce construcții vechi se demolează
Guvernul urmează să aprobe scoaterea din funcțiune, casarea și demolarea mai multor clădiri și amenajări existente la Mihail Kogălniceanu: Pavilionul D, de 325 de metri pătrați, Pavilionul B1, de 1.187 de metri pătrați, Pavilionul E, de 316 metri pătrați, și o platformă betonată pentru staționarea aeronavelor, de aproximativ 5.300 de metri pătrați.
Demolările fac parte din reorganizarea terenului necesară pentru noua infrastructură a bazei și reprezintă un nou pas într-un proiect care se derulează de mai mulți ani.
Un proiect aprobat din 2019, cu finalizare estimată în 2042
Investiția are la bază Hotărârea de Guvern nr. 781 din 4 noiembrie 2019, prin care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru infrastructura Bazei 57 Aeriene. Documentul oficial menționează o valoare totală de 12,173 miliarde de lei, inclusiv TVA, calculată la prețurile din 2019, potrivit Gândul.
🗞️ Citește și Acestea
Lucrările sunt împărțite în patru etape și programate pe o perioadă de aproximativ 20 de ani. Ministerul Apărării Naționale a indicat, într-o informare oficială din ianuarie 2025, anul 2042 drept termen estimativ pentru finalizarea integrală a proiectului, în funcție de finanțare și ritmul lucrărilor.
Ce va cuprinde noul „oraș militar”
La final, baza va putea găzdui 20.000 de militari și va include locuințe, grădiniță, școală, spital, magazine și străzi interioare, practic tot ce este necesar pentru viața de zi cu zi a personalului militar și a familiilor acestora.
Proiectul mai include o nouă pistă de decolare-aterizare, prima construcție militară de acest tip realizată de România după 1990, zone de mentenanță pentru aeronave, un parc pentru tehnică militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces. Suprafața totală a bazei va ajunge la 2.300 de hectare.
Baza rămâne proprietatea statului român
Deși este descrisă frecvent drept „cea mai mare bază NATO din Europa”, Mihail Kogălniceanu este și va rămâne o bază militară aflată integral în proprietatea statului român, nu a NATO sau a Statelor Unite. Investiția este realizată de statul român prin Ministerul Apărării Naționale, iar infrastructura urmează să fie folosită atât de Forțele Aeriene Române, cât și de trupele aliate aflate temporar sau prin rotație în România.
Formularea mai corectă, potrivit precizărilor MApN, este că baza devine una dintre cele mai importante infrastructuri militare românești puse la dispoziția apărării colective a NATO pe Flancul Estic, nu o instalație aflată sub control NATO.
De ce contează amplasamentul de la Marea Neagră
Poziția bazei, aproape de Marea Neagră și la mică distanță de zona conflictului dintre Rusia și Ucraina, explică dimensiunea investiției și rolul ei operațional deja activ. Aeronave și militari aliați folosesc în mod curent baza pentru misiunile NATO de poliție aeriană întărită.
Chiar în ziua aprobării noii etape de lucrări, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole aflate la Mihail Kogălniceanu au fost ridicate de la sol după ce radarele românești au detectat un grup de ținte aeriene în spațiul ucrainean, aproape de frontiera României. Demolările de acum sunt, așadar, doar un pas dintr-un șantier cu rol strategic deja activ, nu doar o investiție pentru un viitor îndepărtat.
Un șantier care se derulează de mai bine de șapte ani
Un moment de referință în acest proiect a fost 11 iunie 2024, când Ministerul Apărării Naționale a marcat oficial începutul lucrărilor la noua pistă de decolare-aterizare de la Mihail Kogălniceanu, prezentată drept prima pistă militară complet nouă construită de România după 1990. Pentru extinderea bazei, statul a demarat, încă din ianuarie 2020, proceduri de expropriere a unor terenuri situate pe raza comunelor Mihail Kogălniceanu și Lumina, suma inițial estimată pentru despăgubiri fiind de peste 110 milioane de lei.
Demolările aprobate acum de Guvern se adaugă acestor etape deja parcurse și confirmă, potrivit documentelor oficiale citate în presă, că proiectul avansează conform calendarului stabilit prin hotărârile de Guvern din 2019 și 2020.
