Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul președinte Traian Băsescu a cerut, într-o intervenție la Digi24, ca România să-și dezvolte propriile capacități militare de apărare și atac pentru a proteja platforma Neptun Deep, avertizând că zona economică exclusivă din Marea Neagră nu intră automat sub protecția NATO, potrivit HotNews.ro. Declarația vine la o zi după ce o dronă maritimă cu explozibil a fost distrusă lângă platformă.
Fostul șef al statului a mutat astfel discuția de la incidentul punctual la vulnerabilitatea strategică a celui mai important proiect energetic al României.
„România este primul responsabil”, spune Băsescu
Traian Băsescu susține că Neptun Deep este vital pentru România și că apărarea platformei nu poate fi lăsată exclusiv pe seama alianței. El a insistat că țara trebuie să-și calibreze resurse militare proprii, capabile atât de apărare, cât și de intervenție directă, dacă este nevoie.
Fostul președinte a explicat că zona economică exclusivă nu are același statut juridic ca teritoriul național sau apele teritoriale, iar suveranitatea românească se termină la limita apelor teritoriale. Potrivit Digi24, Băsescu a subliniat că „zona economică exclusivă nu este teritoriul suveran”, motiv pentru care Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu se aplică în mod automat.
🗞️ Citește și Acestea
Ce poate face NATO și ce trebuie să facă singură România
Fostul președinte a precizat că lipsa aplicării automate a Articolului 5 nu înseamnă că platforma rămâne fără niciun sprijin din partea aliaților. Diferența, spune el, este cine poartă responsabilitatea operațională directă.
Alianța poate oferi informații, coordonate și sprijin logistic pentru identificarea și lovirea unor ținte reale, însă intervenția propriu-zisă rămâne, potrivit lui Băsescu, o sarcină românească. Chiar Tratatul Atlanticului de Nord distinge între apărarea colectivă prevăzută la Articolul 5 și obligația fiecărui stat membru de a-și dezvolta capacitatea individuală de apărare, prevăzută la Articolul 3. Convenția ONU asupra dreptului mării conferă, la rândul ei, statului riveran drepturi suverane asupra exploatării resurselor din zona economică exclusivă, fără ca aceasta să devină teritoriu național.
Fostul președinte a legat de acest cadru juridic și decizia ca neutralizarea dronei descoperite lângă platforma Neptun Alpha să fie condusă de Armata Română, nu de o structură de comandă NATO.
Atac direct la ministrul interimar al Apărării
O parte importantă a intervenției lui Băsescu a vizat modul în care ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a comunicat public despre incident. Fostul președinte a spus că ministrul nu ar trebui să se pronunțe pe teme pe care nu le stăpânește, pentru că domeniul apărării presupune, în opinia sa, multă diplomație și coordonare între conducerile militare ale statelor.
„Nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate”, a afirmat Băsescu despre Miruță, la Digi24.
Criticile au venit după ce ministrul a comunicat contradictoriu în privința incidentului: a anunțat inițial că drona era încărcată cu explozibil, a eliminat ulterior această informație din postarea sa, pentru ca autoritățile să o reconfirme la scurt timp. Miruță a vorbit temporar și despre două drone, până când s-a stabilit oficial că fusese vorba despre un singur obiect.
Ce s-a întâmplat, de fapt, cu drona
Drona marină a fost semnalată în jurul orei 06:28 de echipajul unei nave comerciale, aflată în derivă lângă platforma Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța. Două aeronave F-16 românești au decolat cu ordin de tragere, iar una dintre ele a lovit-o cu tunul de bord, fără să o distrugă complet. Neutralizarea finală a fost realizată de militari specializați EOD ajunși ulterior la fața locului.
Autoritățile au confirmat existența explozibilului la bordul dronei, dar nu i-au stabilit public proveniența, iar Ucraina a transmis că aparatul nu îi aparținea.
Băsescu și șeful Armatei, aceeași evaluare juridică
Poziția lui Băsescu coincide cu cea exprimată anterior de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a spus că zona economică exclusivă nu este acoperită automat de Articolul 5 al NATO. Radu Miruță l-a contrazis public pe general la momentul respectiv, susținând că Armata Română nu ar rămâne fără reacție în cazul unui atac asupra Neptun Deep.
Cele două poziții nu se exclud complet: infrastructura poate fi apărată de România, chiar dacă un atac asupra ei nu declanșează automat mecanismul de apărare colectivă al NATO. Miza rămâne, în orice caz, aceeași: Neptun Deep urmează să devină una dintre principalele surse de gaze ale României, ceea ce transformă apărarea platformei dintr-o chestiune tehnică într-una de securitate națională.
