Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Banca Europeană de Investiții a alocat 1,6 miliarde euro pentru România în 2025, cea mai mare parte a fondurilor fiind direcționată către infrastructura de transport, conform Rador. Proiectul-vedetă este autostrada A1 Pitești-Sibiu, primul traseu care traversează Munții Carpați, beneficiar al unui împrumut de 500 milioane euro pentru realizarea acestei legături strategice cu Europa Centrală.
Autostrada Carpați: veriga lipsă din coridorul TEN-T.
Autostrada A1 Pitești-Sibiu reprezintă mult mai mult decât o simplă șosea de 122 kilometri prin Munții Carpați. Acest proiect strategic face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) și conectează portul Constanța cu marile rute comerciale din vestul continentului, potrivit Wall Street.
BEI a acordat un prim împrumut de 500 milioane euro în octombrie 2025, iar cel de-al doilea, tot de 500 milioane euro, a fost semnat în ianuarie 2026. Costul total al proiectului e estimat la 5,5 miliarde euro, cu finanțare din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport 2021-2027 și Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, alături de contribuția națională și împrumuturile BEI.
Autostrada este împărțită în cinci secțiuni: Sibiu-Boița (13,17 km, finalizat în 2022), Boița-Cornetu, Cornetu-Tigveni, Tigveni-Curtea de Argeș și Curtea de Argeș-Pitești. Autoritățile speră ca toate loturile să fie finalizate până în 2028, conform datelor oficiale.
🗞️ Citește și Acestea
Finanțarea BEI: 88% pentru coeziune și sustenabilitate.
În 2025, Grupa BEI a finanțat proiecte în România care au mobilizat un volum total de investiții de aproximativ 5 miliarde euro, echivalent cu 1,3% din PIB-ul țării, conform Știrile Pro TV.
Peste 1,17 miliarde euro au fost alocate pentru „orașe și regiuni sustenabile”, incluzând legături de transport și infrastructură urbană. Aproape 185 milioane euro au fost investite în proiecte energetice, iar întreprinderile mici și mijlocii au primit peste 170 milioane euro. Peste 150 milioane euro au susținut inovația, digitalizarea și dezvoltarea capitalului uman.
Peste jumătate din operațiunile BEI în România au contribuit direct la acțiuni legate de climă și sustenabilitatea mediului, iar 88% din portofoliu a susținut obiective de „coeziune” — inițiative UE urmărind să reducă decalajele economice dintre regiuni.
„România avansează spre o economie mai verde, mai conectată și mai competitivă”, a declarat vicepreședintele BEI Ioannis Tsakiris.
Energie verde și Valea Jiului pe lista priorităților.
În domeniul energiei, BEI a acționat în iulie ca investitor principal pentru prima emisiune de obligațiuni verzi corporatiste a companiei Electrica — o emisiune de 500 milioane euro listată la Luxemburg și București. Fondurile vor fi folosite la proiecte conforme cu taxonomia UE, un sistem de clasificare care definește ce activități economice sunt considerate sustenabile din punct de vedere al mediului.
BEI a anunțat că unitatea sa de consultanță JASPERS a început colaborarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a pregăti investiții integrate în mobilitatea urbană în Valea Jiului, cu investiții planificate de aproximativ 30 milioane euro în șase municipii.
Separat, Fondul European de Investiții a investit 346 milioane euro în garanții și instrumente de capital în România pentru finanțarea inovației și a întreprinderilor mici.
Sprijin pentru Ucraina prin mecanismul de garanții.
România a aderat și la Mecanismul de Garantare a Creditelor de Export pentru Ucraina, administrată de FEI, în cadrul căreia Exim Banca Românească a primit o garanție de 43,75 milioane euro pentru a sprijini fluxurile comerciale dintre UE, România și Ucraina.
Acest angajament demonstrează solidaritatea României cu vecinul său afectat de conflict și contribuie la menținerea stabilității economice regionale prin susținerea schimburilor comerciale.
Ministerul Finanțelor a precizat că împrumuturile BEI pentru autostrada A1 POT fi trase în termen de trei ani de la semnarea contractului, în maximum zece tranșe, fiecare de cel puțin 50 milioane euro, cu o perioadă maximă de rambursare de până la 27 ani. Coordonarea proiectului este asigurată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, iar implementarea revine Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
