Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dinamica costurilor cu forța de muncă rămâne un motiv de îngrijorare pentru Banca Națională a României (BNR), însă direcția în care vor evolua aceste costuri nu este clară, în condițiile în care o serie de factori acționează în sensuri opuse. Avertismentul vine din minuta primei ședințe de politică monetară a anului 2026, publicată recent de banca centrală, potrivit Capital.ro.
Membrii Consiliului de administrație al BNR au apreciat că presiunile salariale pot rămâne ridicate „cel puțin în viitorul apropiat”, pe fondul evoluției recente și anticipate a inflației și al comportamentului anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Această situație este amplificată de majorarea salariului minim brut pe economie programată pentru 1 iulie 2026 și de „deficiențele structurale persistente” ale pieței muncii, conform analizei Ziare.com.
Majorarea salariului minim, sursă de presiune.
„S-a apreciat că dinamica costurilor cu forța de muncă rămâne preocupantă… majorarea salariului minim… și deficiențele structurale persistente ale pieței muncii… ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat”, se arată în document. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe țară va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei lunar, reprezentând o majorare de 6,8%, conform CVBNR.
Această creștere vine în contextul în care 1.759.027 de salariați vor beneficia de majorare, potrivit datelor Ministerului Muncii. Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat guvernului să majoreze salariul minim conform legii și Directivei Europene, avertizând că înghețarea ar însemna „decimarea puterii de cumpărare” în termeni reali, potrivit SNST.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Aplicarea formulei de calcul adoptată prin HG 35/2025 ar fi presupus o creștere a salariului minim la 4.325 lei, aliniată cu evoluția reală a productivității muncii și cu creșterea ratei medii anuale a inflației din 2026. BNS avertizează că orice amânare ar afecta aproape 1,7 milioane de salariați din sectorul privat.
Măsurile de consolidare fiscală ar putea modera presiunile.
În sens contrar, BNR notează că ar urma să acționeze măsurile de consolidare fiscală din 2025 și de la începutul anului curent, inclusiv componenta de politică salarială și de angajări în sectorul public. Aceste măsuri vor avea potențiale efecte de temperare asupra cererii de consum, a costurilor și profiturilor companiilor, precum și asupra activității investiționale.
Totodată, banca centrală indică faptul că, pe lângă consolidarea fiscală, presiunile din piața muncii ar putea fi influențate de factori precum utilizarea angajaților extracomunitari, extinderea digitalizării și automatizării, dar și de tensiunile comerciale globale, elemente care ar putea contribui la moderarea costurilor cu forța de muncă.
Inflația rămâne ridicată, creșteri salariale modeste.
Pentru 2026, specialiștii estimează creșteri salariale limitate, de aproximativ 5-10%, mult sub rata inflației, potrivit România Liberă. BNR prognozează o inflație de aproximativ 3,7% în decembrie 2026, în scădere față de nivelurile ridicate din 2025, când inflația a atins 9,76% în octombrie și noiembrie.
Rata inflației CORE2 ajustat este proiectată la 8,1% la sfârșitul anului 2025, la 3,8% în decembrie 2026 și la 2,3% în trimestrul III 2027, conform Raportului asupra inflației publicat de BNR în noiembrie 2025. Traiectoria descendentă, deși graduală, este susținută de contribuția negativă a gap-ului PIB și de moderarea treptată a anticipațiilor inflaționiste.
Analiza Blocului Național Sindical (BNS) avertizează că dezechilibrele majore din piața muncii din România se vor adânci în 2026, potrivit Observator News. În condițiile inflației persistente, majorării taxelor și reducerii numărului de angajați, salariile reale vor continua să scadă, iar rata șomajului a atins deja 6,1%, nivelul maxim din ultimii opt ani.
Piața muncii sub presiune.
Scăderea în termeni reali a masei salariale din România, concomitent cu scăderea numărului de contracte de muncă, au fost de natură să afecteze semnificativ economia încă din anul 2025 și să creeze premisele unui dezechilibru și mai mare în anul 2026. Numărul de șomeri a depășit 500.000, pentru prima dată din iulie 2017, iar media lunară a numărului șomerilor din 2025 a fost mai mare cu 40.000 față de media lunară din 2024.
BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an din august 2024, iar economiștii se așteaptă ca reducerile să fie amânate până în toamnă, când inflația va scădea mai vizibil. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a explicat că „o mare parte din inflație este temporară, generată de majorarea TVA, și va dispărea din bază în august-septembrie”, potrivit Banking News.
Economia României se confruntă cu riscuri majore, amplificate de o creștere economică modestă în zona euro și de măsurile de consolidare fiscală. BNR avertizează că evoluția economiei va depinde de claritatea politicilor economice, de dinamica pieței muncii și de capacitatea firmelor de a absorbi sau transfera costurile salariale. Incertitudinile cu privire la inflație rămân ridicate pentru 2026, iar efectele reale ar putea fi diferite de scenariul de bază.
