Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a înregistrat în ianuarie 2026 primul excedent bugetar după șapte ani, însă fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, avertizează că această performanță vine pe seama sacrificării investițiilor și a neplății facturilor restante, potrivit Digi24. Excedentul bugetar de 850 milioane lei, respectiv 0,04% din PIB, marchează o premieră din 2019, când România a mai avut un astfel de rezultat în ianuarie.
Cifrele excedentului bugetar și contextul economic.
Ministerul Finanțelor a anunțat că execuția bugetului general consolidat pe ianuarie 2026 s-a încheiat cu un surplus de 850 milioane lei, în comparație cu deficitul de 11,01 miliarde lei din ianuarie 2025. Veniturile totale au crescut spectaculos cu 17,9%, ajungând la 55,12 miliarde lei, în timp ce cheltuielile totale au scăzut cu 6%, totalizând 54,27 miliarde lei.
Creșterea veniturilor a fost susținută de încasările din impozitul pe salarii și venit, care au crescut cu 31,4% și au ajuns la 9,02 miliarde lei. TVA-ul net a înregistrat o creștere de 23,9%, totalizând 13,06 miliarde lei, influențată de majorarea cotei standard de la 19% la 21%, conform HotNews.ro. Cheltuielile de personal au scăzut cu 470 milioane lei, pe fondul reducerii unor sporuri pentru categorii de personal bugetar.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rezultatele confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare, subliniind că „acestea trebuie interpretate cu moderație și responsabilitate”.
🗞️ Citește și Acestea
Preocupările lui Adrian Câciu privind investițiile.
Fostul ministru al Finanțelor și actual deputat PSD critică însă insistent această aparentă reușită fiscală. În declarații publice, Câciu susține că excedentul este obținut pe seama neplății facturilor din investiții aflate în stoc și a amânării plăților programate.
„Nu este un moment de euforie, din contră, ar trebui să ne îngrijoreze faptul că, în anul în care ne propunem să avem investiții de 164 mld lei, începem cu o scădere an la an a volumului acestora”, a declarat Adrian Câciu pe Facebook. Datele oficiale arată că investițiile au scăzut de la 5,3 miliarde lei în ianuarie 2025 la 3,6 miliarde lei în ianuarie 2026, o reducere semnificativă de peste 30%.
Câciu avertizează că această tendință este îngrijorătoare în contextul în care România trebuie să plătească facturile de investiții pe PNRR până la 31 august 2026, estimând că „doar facturile de investiții pe PNRR ar trebui să fie peste 56 mld lei. Asta ar însemna să ai un minim 7 mld lei la investiții, în medie, pe lună”.
Interogații privind inflația și veniturile fiscale.
Fostul ministru ridică și întrebări privind creșterea veniturilor bugetare cu aproape 18% pe an. Câciu sugerează că această dinamică puternică ar putea indica o inflație mai mare decât cea raportată oficial de 9,6%, posibil ajungând la 14-15%.
El subliniază lipsa de corelare între creșterea TVA și cea a accizelor, având în vedere că „în timp ce acciza este fixă, TVA urmează valoarea bunului sau serviciului”, ambele crescând cu aproximativ 12-13% ca impozit în anul precedent. Această discrepanță ridică semne de întrebare asupra consistenței datelor fiscale.
Riscuri pentru implementarea PNRR și fondurile europene.
Unul dintre cele mai grave avertismente ale lui Adrian Câciu vizează capacitatea României de a absorbi fondurile europene și de a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență. Țara noastră trebuie să realizeze plăți masive în următoarele luni pentru a respecta termenele asumate față de Comisia Europeană.
Din totalul de 3,62 miliarde lei cheltuite pe investiții în ianuarie 2026, peste 72% au reprezentat plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și din PNRR. Ritmul actual al investițiilor ridică însă îngrijorări serioase cu privire la capacitatea statului de a accelera absorbția fondurilor europene în lunile următoare.
În declarații anterioare, Câciu a criticat pierderea de fonduri europene în 2025, estimând că România a ratat deja aproximativ 7 miliarde euro din cauza întârzierilor administrative și a lipsei de capacitate de implementare a proiectelor.
Ce urmează pentru bugetul României.
Execuția bugetară din ianuarie oferă o primă indicație pentru anul 2026, însă specialiștii financiari recomandă prudență în interpretarea acestor date. Bugetul pe 2026 nu a fost încă adoptat definitiv, ceea ce înseamnă că cheltuielile au fost limitate conform reglementărilor, explicând parțial scăderea lor comparativ cu anul precedent.
Potrivit Veridica.ro, în absența aprobării bugetului, este posibil ca și luna februarie să se încheie pe excedent. Totuși, adevărata provocare va veni în trimestrul al doilea și al treilea, când vor trebui realizate plăți masive pentru investiții și proiecte europene.
România și-a asumat o țintă de deficit bugetar de aproximativ 6,2% din PIB pentru sfârșitul anului 2026, confirmată recent de premierul Ilie Bolojan în discuțiile cu Comisia Europeană. Respectarea acestui obiectiv va depinde crucial de capacitatea Guvernului de a echilibra consolidarea fiscală cu necesitatea accelerării investițiilor publice.
