Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, avertizează asupra riscurilor reîntoarcerii Serviciului Român de Informații în activitatea de combatere a corupției. Criticile vin după ce președintele Nicușor Dan a anunțat înființarea unei unități speciale SRI pentru lupta anticorupție, în cadrul Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025-2030, potrivit StiriPeSurse.ro.
Decizia CCR din 2016 și rolul SRI.
„N-aș merge pe mâna lor. Abia am scăpat de povestea asta. Acum o luăm de la capăt?„, a declarat Augustin Zegrean, fost șef CCR, pentru Observator. El reamintește că în 2016, Curtea Constituțională a eliminat SRI din anchetele penale, stabilind că ofiţerii nu pot interveni în cercetările judiciare iar interceptările să se efectueze doar pe mandate de siguranţă naţională.
Zegrean subliniază că ofițerii SRI și-au dorit întotdeauna să opereze fără autorizare judecătorească. „Noi am spus în 2015 că ei nu pot să asculte telefoanele fără mandat și numai pe baza de aprobare dată de judecător. Ei asta își doresc de când e lumea, să nu mai ceară aprobare de la judecător pentru a face urmărire penală„, a explicat fostul șef al CCR.
Noul rol al SRI în combaterea corupției.
Președintele Nicușor Dan a precizat că prin noua Strategie de Apărare se va înființa o unitate specială în cadrul SRI dedicată fenomenului corupției. „Vom avea o unitate sau o secțiune din cadrul SRI-ului care se va ocupa de corupție și singura sa sarcină va fi să culeagă informații despre fenomenul de mare corupție„, a explicat șeful statului în Parlament, conform HotNews.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Nicușor Dan a asigurat că nu se va repeta situația dinaintea deciziei CCR, când SRI se implica în cercetarea penală și în actul de judecată. „Ce s-a întâmplat atunci s-a întâmplat că Serviciul s-a dus și în zona de cercetare penală, și în zona de judecată. Din păcate„, a recunoscut președintele.
Rolul limitat la culegerea de informații.
Noua structură va funcționa similar departamentelor existente în SRI pentru contraspionaj, sabotaj sau crimă organizată. Ofițerii vor culege informații despre fenomenul corupției și le vor transmite către organele de urmărire penală, fără a participa direct în anchetele judiciare.
Președintele a dat asigurări că mecanismele de control vor preveni derapajele din trecut: „Întrebarea este care sunt mecanismele statului de drept care să prevină această implicare. Nu poate să fie decât, pe de o parte, controlul civil al activităţii, inclusiv al preşedintelui, şi pe de altă parte, instanţele de judecată. Vă garantez că nu ne întoarcem„, a afirmat Nicușor Dan.
Contextul reformei și termenele PNRR.
Reforma vine în contextul în care România își asumă în PNRR combaterea corupției ca prioritate de securitate națională. Potrivit Strategiei Naționale de Apărare, corupția vulnerabilizează statul de drept și afectează capacitatea defensivă a țării.
Cu toate asigurările date de președinte, criticile lui Augustin Zegrean reflectă îngrijorările unor juriști față de revenirea SRI în zona anticorupție, având în vedere experiența protocoalelor secrete dintre serviciu și DNA, anulate de CCR ca fiind neconstituționale. Rămâne de văzut dacă noua arhitectură instituțională va respecta cu adevărat barierele stabilite între serviciile de informații și justiție.
