Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul judecător al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a lansat un avertisment cu implicații majore în contextul dezbaterii privind noua lege a salarizării: Guvernul demis nu mai are competența constituțională de a iniția proiecte de lege, ci poate asigura doar conducerea operativă a administrației. Declarațiile au fost făcute la TVR INFO și sunt confirmate de StiriPeSurse.
Avertismentul constituțional: un guvern demis nu are drept de inițiativă legislativă.
„Acest guvern nu poate să întocmească proiecte de lege și să înainteze proiectul de lege Parlamentului, pentru că nu intră în atribuțiile lui. Acest guvern nu mai poate să facă legi. Acest guvern poate să asigure doar conducerea operativă a administrației țării”, a declarat Augustin Zegrean, fost Președinte al Curții Constituționale a României, la TVR INFO.
Declarația vizează direct situația Guvernului condus de Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură, care a publicat proiectul noii legi a salarizării unitare pe 25 mai 2026, în transparență decizională. Zegrean susține că această inițiativă depășește atribuțiile unui Executiv al cărui mandat a încetat.
Aceeași concluzie este susținută și de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), care a sesizat Avocatul Poporului cerând intervenția la CCR, potrivit Știrile ProTV.
🗞️ Citește și Acestea
De ce CCR nu poate interveni acum.
Fostul judecător constituțional a explicat și de ce Curtea Constituțională nu se poate pronunța în această etapă asupra proiectului de lege.
„Curtea Constituțională nu poate să spună dacă e bună legea salarizării sau nu e bună. Câtă vreme legea nu este trecută de Parlament, Curtea Constituțională nu are ce să spună”, a precizat Zegrean.
CCR poate interveni doar în două momente: fie prin control anterior promulgării, sesizat de subiecții abilitați (parlamentari, Avocatul Poporului, Guvernul etc.), fie prin excepție de neconstituționalitate ridicată ulterior în instanță. Până la adoptarea formei finale de Parlament, Curtea este, în cuvintele lui Zegrean, „spectator, ca și noi ceilalți”.
Proiectul poate ajunge în Parlament prin inițiativă parlamentară.
Zegrean a precizat că, deși Executivul demis nu poate trimite direct proiectul în Parlament, documentul poate fi preluat și transformat în inițiativă legislativă de parlamentari. Această soluție ar permite avansarea procedurii legislative, deplasând responsabilitatea politică dinspre Guvern spre legislativ.
Fostul judecător a subliniat, totodată, că România a acumulat prea multe legi de salarizare în ultimii ani, ultima mare reformă datând din 2017: „O lege mare, care a încurcat lucrurile de tot atunci și de atunci nu ne mai descurcă nimeni.”
Context: jalon PNRR și presiunea termenelor.
Urgența adoptării legii vine din calendarul european: proiectul este legat de un jalon din PNRR cu termen la 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro. Guvernul demis a invocat acest argument pentru a justifica avansarea procesului, deși se află în exercitarea atribuțiilor la limita competențelor constituționale.
Dezbaterea juridică și socială privind noua lege a salarizării urmează să se intensifice în Parlament, unde forma finală a proiectului va trebui să fie asumată politic.
