Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Colectarea ANAF a urcat la 267,6 miliarde de lei în primele șase luni din 2026, cu 22,4 miliarde peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, citate de Profit.ro.
Unde s-a făcut diferența: TVA în sus, accizele pe loc
Motorul creșterii a fost taxa pe valoarea adăugată. Încasările din TVA au ajuns la 64,8 miliarde de lei, cu 25,9% mai mult decât în primul semestru din 2025, adică un plus de 13,3 miliarde. În paralel, statul a restituit companiilor 11,1 miliarde de lei din TVA.
La accize, situația arată complet altfel. „La accize, de exemplu, mai avem de recuperat”, a recunoscut ministrul, într-o declarație preluată de Economica.net.
Colectarea din primul semestru, în cifre
- 267,6 miliarde lei: total încasări ANAF, față de 245,2 miliarde în 2025
- 64,8 miliarde lei: încasări din TVA, plus 25,9%
- 11,1 miliarde lei: TVA restituit companiilor
- 21,14 miliarde lei: accize, față de 21,08 miliarde anul trecut
- 2% din PIB: deficitul bugetar la 30 iunie, față de 3,64% în 2025
Datele privind execuția bugetară la 30 iunie arată și o corecție a deficitului, de la 3,64% la 2% din PIB, cu venituri în creștere cu 10,3% și cheltuieli totale mai mari cu doar 0,8%, arată Bursa.ro.
🗞️ Citește și Acestea
De unde vine, de fapt, saltul de aproape 26% la TVA
Aici intervine o nuanță care lipsește din comunicare. Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025, prin Legea 141/2025, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate într-una singură, de 11%, reamintește Digi24.
Comparația se face, prin urmare, între un semestru taxat integral cu vechile cote și unul taxat integral cu cele noi. O bună parte din avansul de 25,9% e rezultatul aritmetic al majorării, nu neapărat al unei conformări mai bune.
Contrastul cu accizele susține această citire. Acolo unde nivelurile au rămas apropiate de cele anterioare, încasările au stagnat: 21,14 miliarde față de 21,08 miliarde, adică un plus de aproximativ 60 de milioane de lei într-un semestru întreg.
Asta nu anulează rezultatul. Creșterea totală a colectării, de circa 9%, rămâne peste ritmul obișnuit, iar reducerea deficitului la jumătatea anului e vizibilă în execuția bugetară. Dar explicația nu e una singură.
Ministerul Finanțelor nu a publicat, până la acest moment, o defalcare care să separe efectul majorării de cote de cel al conformării voluntare și al controalelor. În lipsa ei, cât din cele 13,3 miliarde de lei în plus la TVA înseamnă bani recuperați din evaziune rămâne o necunoscută.
Nazare cere prudență înaintea evaluării S&P.
Partea a doua a mesajului ministrului e, de fapt, un avertisment. „România nu îşi permite cheltuieli fără acoperire”, a transmis el, într-un mesaj citat de Digi24, cerând ca orice măsură nouă cu impact bugetar să vină la pachet cu sursa concretă de finanțare.
Ministrul a fixat și un calendar. La mijlocul lunii septembrie este programată misiunea de evaluare a agenției S&P, iar raportul privind România urmează la începutul lui octombrie, scrie Ziare.com.
Apelul lui vizează explicit atât Guvernul, cât și Parlamentul. Formula folosită, aceea că rezultatele bune de astăzi nu pot deveni cheltuieli permanente, e adresată unei clase politice care negociază chiar acum cea mai costisitoare reformă a anului.
De ce avertismentul cade peste negocierea legii salarizării
Momentul nu e neutru. Legea salarizării bugetarilor se negociază între partide sub presiunea unui alt termen din PNRR, tot 31 august, iar sindicatele cer sume mult peste plafonul discutat de negociatori.
Un ministru de Finanțe care anunță un semestru bun și, în aceeași postare, cere frână la cheltuieli nu vorbește în abstract. Vorbește despre grilele salariale care se discută la Palatul Cotroceni.
Există și o constrângere instituțională peste toate acestea. Guvernul funcționează în interimat din 5 mai, după moțiunea de cenzură, ceea ce înseamnă că deciziile bugetare cu impact major nu mai pot fi luate prin ordonanță, ci trec obligatoriu prin Parlament.
Pentru agențiile de rating, distincția contează mai mult decât suma încasată. O corecție obținută din colectare e considerată durabilă, una obținută din amânarea plăților sau din blocarea temporară a cheltuielilor, mult mai puțin. Evaluarea din septembrie va cădea exact în intervalul în care se decide ce fel de corecție a fost cea din primul semestru.
Cifra care rezumă tensiunea nu e cea de 22,4 miliarde de lei în plus la colectare, ci raportul dintre venituri și cheltuieli din primul semestru: 10,3% față de 0,8%. Corecția deficitului a venit, până acum, mai ales din cheltuieli înghețate, iar acesta este exact lucrul pe care legea salarizării urmează să îl schimbe.
