Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu consideră disproporționate reacțiile la decizia Curții Constituționale pe Legea integrității, după ce judecătorii au respins, pe 17 august, obiecțiile privind sancționarea aleșilor găsiți definitiv în conflict de interese, decizie relatată de Digi24.
Ce a citit Gorghiu în comunicatul Curții Constituționale
Deputata PNL își construiește poziția pe ultimul paragraf al comunicatului CCR. Acesta arată că reglementarea sancțiunilor pentru conflictele de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului și că normele tranzitorii adoptate de Parlament respectă Constituția.
Concluzia ei, formulată într-o postare publică: a fost și rămâne „mult zgomot pentru nimic”, scrie StiriPeSurse.
Gorghiu întreabă retoric dacă e ceva rău în a dori o lege care sancționează conflictele de interese și o legislație de integritate limpede. Mesajul se încheie cu o săgeată către criticii ei, cărora le cere argumente în locul înjurăturilor, potrivit Amos News.
🗞️ Citește și Acestea
Nu e prima ei intervenție pe subiect. La începutul lunii august, imediat după votul din Senat, tot Gorghiu reproșa USR că a votat legea pe care o criticase public, într-o declarație citată de Bursa.
Ce prevede, concret, textul contestat la CCR
Merită reamintit ce anume a ajuns în fața judecătorilor. Persoanele pentru care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese și care se află încă în perioada de interdicție de trei ani își pierd funcția, demnitatea publică sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Actul normativ trecuse de Senat, cameră decizională, cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, arăta Realitatea.NET înainte de dezbaterea de la Curte. Sesizările au venit de la un grup de 27 de senatori USR și PNL, precum și de la președintele Nicușor Dan.
Argumentul contestatarilor era articolul 15 din Constituție, cel al neretroactivității. Argumentul reținut de majoritatea judecătorilor a fost altul: legiuitorul are libertatea de a stabili regimul sancționator, iar normele tranzitorii nu îl încalcă.
Cele 700 de milioane de euro și tranșa de 1,7 miliarde
Partea din mesajul deputatei care merită citită de două ori privește banii. Gorghiu susține că cele 700 de milioane de euro nu se pierd, pentru că legea se întoarce oricum în Parlament, unde vor fi corectate prevederile căzute la CCR.
Cifrele vehiculate public în jurul acestui jalon nu coincid, însă. Conducerea Senatului a convocat o sesiune extraordinară tocmai pentru punerea legii în acord cu decizia Curții, iar miza invocată acolo este o tranșă de aproximativ 1,7 miliarde de euro din PNRR, arată Realitatea.NET.
Diferența dintre cele două sume nu a fost explicată oficial de nimeni. Cel mai probabil e vorba de scopuri diferite, un singur jalon față de o tranșă întreagă, dar nicio instituție nu a publicat o defalcare care să lămurească asta.
Oana Gheorghiu, replica venită din interiorul Guvernului.
În aceeași zi, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a atacat frontal decizia Curții. „Pentru politicienii corupți, termenele se amână cu anii”, a scris ea pe Facebook, într-un mesaj preluat de Adevărul, comparând ritmul dosarelor de corupție cu viteza cu care se aplică sancțiunile celor incomozi.
Vicepremierul a extins acuzația dincolo de cazul primarului Timișoarei, invocând și dosarul primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, relatează Mediafax.
Se ajunge astfel la o situație rar întâlnită. Două voci din aceeași zonă a puterii, o deputată a PNL și numărul doi din Guvernul interimar, citesc același comunicat al CCR în chei complet opuse.
De ce legea se întoarce în Parlament înainte de 31 august
Pe partea de procedură, Gorghiu are dreptate. Curtea nu a validat integral actul normativ: a declarat neconstituțională sintagma referitoare la persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți, amendament introdus de AUR și cunoscut public drept „amendamentul Mirabela Grădinaru”.
Prin urmare, Legea integrității nu poate merge direct la promulgare. Parlamentul trebuie să elimine mai întâi prevederile căzute, abia apoi textul ajunge la Cotroceni.
Președintele a descris chiar el traseul, după ce sesizarea lui a fost respinsă. „Aștept motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar”, a transmis Nicușor Dan, adăugând că speră ca circuitul legislativ să se închidă până pe 31 august, termenul-limită din PNRR.
Aici apare o problemă de calendar pe care mesajul optimist al deputatei PNL nu o atinge. Motivarea CCR nu era publicată la momentul redactării acestui articol, iar fără ea Parlamentul nu poate modifica textul. Sesiunea extraordinară există, banii sunt anunțați ca nefiind în pericol, dar documentul de care depinde tot mecanismul încă lipsește.
Rămâne o ironie greu de ratat în acest schimb de replici. Gorghiu spune că nu e nicio dramă și că fondurile europene sunt în siguranță, în timp ce vicepremierul din Guvernul interimar spune că democrația nu mai e o garanție pentru nimeni. Ambele afirmații pornesc de la același comunicat de presă, citit în aceeași zi.
