Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a explicat că datoria publică a României înregistrează o creștere semnificativă, în special din cauza împrumuturilor pe termen scurt care pun presiune pe cheltuielile cu dobânzile, potrivit StiriPeSurse. Datoria publică a ajuns în iulie 2025 la 1.070,2 miliarde lei, reprezentând 58,9% din PIB, o creștere de 30 de miliarde lei într-o singură lună, deși deficitul public a crescut doar cu 6,6 miliarde lei.
Datoria publică: 58,9% din PIB în iulie.
Datoria administrației publice a urcat în iulie 2025 până la 1.070,18 miliarde lei, de la 1.039,96 miliarde lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 58,9%, de la 57,3% în iunie, conform indicelui publicat de Institutul Național de Statistică, potrivit Digi24.
„Mult, din punctul meu de vedere. O creștere de 30 miliarde lei în doar o lună, în condițiile în care deficitul public a crescut doar cu 6,6 miliarde lei„, a scris Adrian Câciu într-o postare pe rețelele sociale. Creșterea cu 1,6 puncte procentuale a ponderii în PIB, de la 57,3% la 58,9%, are o explicație: împrumuturile externe realizate în iulie 2025 (23,5 miliarde lei) care să asigure rezerva (bufferul de trezorerie) și să prefinanțeze scadențele viitoare.
🗞️ Citește și Acestea
Presiunea împrumuturilor pe termen scurt.
Fostul ministru de Finanțe atrage atenția asupra unei cauze pe care o cunosc puțini: presiunea împrumuturilor pe termen scurt asupra cheltuielilor cu dobânzile. „De fiecare dată când expunerea pe termen scurt crește ca pondere în datoria totală, cresc cheltuielile cu dobânzile din următorul an„, explică Câciu. În iulie 2025, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie, iar cea pe termen scurt a urcat la 65,19 miliarde lei, de la 64,62 miliarde lei în luna anterioară, conform G4Media.
Anul 2025 este un astfel de an în care există o afectare de circa 15 miliarde de lei ca efect al acestei expuneri pe termen scurt. În toată analiza trebuie ținut cont de faptul că dobânda la care se împrumută România s-a situat în intervalul 7,5%-7% în 2024/2025, după ce reușise să o aducă la 6,4% în iunie 2023. „Da, este și despre încredere în piața financiară. Dar încrederea investitorilor vine dacă văd că te pricepi la asta. Speculanții, însă, te vor urî„, subliniază fostul ministru.
Structura datoriei și distribuția pe monede.
Cea mai mare parte din datorie, respectiv 884,026 miliarde lei, era reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile se cifrau la 166,6 miliarde lei. Datoria în moneda națională se ridica la valoarea de 489,747 miliarde lei, cea în euro la 465,49 miliarde lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 112,96 miliarde echivalent lei. Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.046 miliarde lei, din care 980,833 miliarde lei pe termen mediu și lung, potrivit Antena 3 CNN.
Datoria internă a administrației publice se cifra la 523,116 miliarde lei, respectiv 28,8% din PIB, din care 503,704 miliarde lei datorie a administrației centrale și 19,411 miliarde lei datoria administrației locale. Datoria externă a administrației publice era în cuantum de 547,063 miliarde lei, respectiv 30,1% din PIB, din care 542,299 miliarde lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,764 miliarde lei datoria externă a administrației publice locale.
Soluția propusă de Adrian Câciu.
„Și acum una dintre soluții, dincolo de reducerea deficitului: Cum putem scădea, pe termen scurt, ponderea cheltuielilor cu dobânzile în PIB? Asanarea/diminuarea radicală a expunerii pe termen scurt! Ea nu trebuie să depășească 3-4% din total datorie publică„, propune Câciu. Fostul ministru promite că urmează dezvăluiri despre TVA, subliniind că managementul datoriei publice – viteza de creștere, echilibrarea ponderilor cu creșterea economică nominală, maturitățile, gradul de prefinanțare, asigurarea rezervelor viitoare – sunt atribuții exclusive ale ministrului de finanțe și ale trezorierului său.
Creșterea datoriei publice se produce în contextul în care Guvernul Bolojan implementează măsuri de austeritate și reducere a cheltuielilor publice. Datele reflectă tendința de creștere a datoriei publice în contextul finanțării deficitului bugetar și al gestionării obligațiilor externe și interne, menținând România pe traiectoria unei datorii guvernamentale ce depășește 58% din PIB.
