Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur a fost aprobat în ianuarie 2025, după un sfert de secol de negocieri complexe, potrivit G4Media. Tratatul de liber-schimb va crea cea mai mare zonă de comerț din lume, acoperind peste 700 de milioane de consumatori, dar generează și tensiuni majore între sectoarele economice câștigătoare și cele perdante.
Industria auto europeană, marele beneficiar.
Sectorul automobilistic european este principalul câștigător al acestui acord. Producătorii germani, francezi și italieni vor beneficia de eliminarea tarifelor vamale de până la 35% pentru exporturile de automobile și piese auto către Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Comisia Europeană estimează că acordul va genera economii de peste 4 miliarde de euro anual pentru exportatorii de automobile. Companiile precum Volkswagen, BMW și Renault și-au exprimat deja sprijinul pentru tratat. România, care găzduiește fabrici ale grupurilor Renault și Ford, ar putea beneficia indirect prin creșterea comenzilor de componente auto destinate exportului către Mercosur.
Agricultura europeană: îngrijorări și proteste.
În contrast, fermierii europeni se numără printre cei mai vocali opozanți ai acordului. PSD a condamnat dur decizia Ministerului de Externe, condus de Oana Țoiu de la USR, pentru că „a trădat interesele fermierilor români”.
🗞️ Citește și Acestea
Acordul prevede contingente tarifare preferențiale pentru 99.000 de tone de carne bovină, 180.000 de tone de zahăr și 650.000 de tone de etanol anual. Fermierii europeni argumentează că aceste importuri îi vor dezavantaja, deoarece producătorii sud-americani nu respectă aceleași standarde stricte.
Fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, a declarat că „în anul 2023, România a exportat către țările Mercosur produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale. După semnarea acordului, aceste taxe devin aproape zero”.
Cine mai câștigă și cine pierde.
Câștigători:
Industria farmaceutică europeană va beneficia de protecția sporită a proprietății intelectuale în țările Mercosur, estimându-se economii de 700 de milioane de euro din reducerea contrafacerilor.
Sectorul vinului european, în special producătorii spanioli, italieni și francezi, vor avea acces facilitat la piața sud-americană, cu eliminarea tarifelor de până la 27%.
Producătorii de brânzeturi și mezeluri vor putea exporta mai ușor produse protejate prin indicații geografice, cum ar fi Parmigiano Reggiano sau Champagne.
Țările Mercosur vor beneficia de acces larg la piața europeană pentru carne, soia, cereale și biocarburanți, având potențialul de a-și crește exporturile cu 15-20%.
Perdanți:
Fermierii de bovine europeni se confruntă cu concurența directă a importurilor sud-americane de carne la prețuri cu 30-40% mai mici.
Producătorii de zahăr din UE, în special din Franța și Polonia, riscă să fie afectați de importurile masive de zahăr brut din Brazilia.
Sectorul de etanol european va concura cu biocarburantul brazilian produs din trestie de zahăr, mult mai competitiv.
Dezbateri privind impactul de mediu.
Una dintre cele mai controversate aspecte ale acordului vizează impactul asupra defrișării din Amazon. Organizațiile de mediu avertizează că creșterea cererii europene pentru carne bovină și soia braziliană ar putea accelera distrugerea pădurii tropicale.
Comisia Europeană a inclus în acord o clauză de sustenabilitate, care permite suspendarea preferințelor comerciale dacă sunt încălcate angajamentele de mediu. Totuși, eficiența acestui mecanism rămâne de văzut.
Procesul de ratificare: obstacole în față.
Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie ratificat de Parlamentul European și de parlamentele naționale ale tuturor statelor membre UE. Procesul se anunță dificil, având în vedere opoziția puternică din Franța, Austria, Polonia și Olanda.
Președintele francez a declarat că acordul în forma actuală „nu este acceptabil” și va cere renegocierea unor capitole privind agricultura. Parlamentul Austriei a adoptat deja o rezoluție împotriva ratificării.
Deputatul PSD Marius Budăi a avertizat că acordul UE-Mercosur „ar putea duce la o pierdere de circa 120.000 de locuri de muncă din Uniunea Europeană”, conform G4Media.
România nu s-a pronunțat oficial împotriva acordului, dar organizațiile de fermieri cer Guvernului să solicite măsuri suplimentare de protecție pentru agricultura locală.
