Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Volodimir Zelenski s-a declarat dispus să renunțe la aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO în schimbul unor garanții de securitate din partea Statelor Unite și Europei, în cadrul negocierilor de pace de la Berlin care au avut loc duminică, 15 decembrie, potrivit Reuters. Decizia marchează o schimbare majoră de poziție pentru Ucraina, care are obiectivul de aderare la NATO înscris chiar în Constituție.
Peste cinci ore de negocieri la Berlin.
Discuțiile de la Berlin între Zelenski, trimișii președintelui american Donald Trump și liderii europeni au durat peste cinci ore. Delegația americană a fost condusă de Steve Witkoff, emisarul special al lui Trump, alături de Jared Kushner, ginerele viitorului președinte. Negocierile au fost găzduite de cancelarul german Friedrich Merz, care a făcut câteva remarci scurte înainte de a lăsa cele două părți să negocieze, relatează HotNews.ro.
„S-au înregistrat progrese semnificative, iar mâine dimineață se vor întâlni din nou„, a declarat Witkoff într-o postare pe X. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Lîtvin, a confirmat că oficialii analizează proiectele de documente, iar discuțiile vor continua luni pentru finalizare.
Garanții similare Articolului 5 din partea SUA.
„Încă de la început, dorința Ucrainei a fost să adere la NATO, acestea fiind garanții reale de securitate. Unii parteneri din SUA și Europa nu au susținut această direcție„, a declarat Zelenski răspunzând la întrebările reporterilor într-o discuție pe WhatsApp. Președintele ucrainean a subliniat că garanțiile bilaterale de securitate între Ucraina și SUA, similare Articolului 5 al NATO, reprezintă o oportunitate de a preveni o altă invazie rusă.
🗞️ Citește și Acestea
Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac împotriva unui membru este considerat atac împotriva tuturor membrilor alianței. Zelenski solicită ca garanțiile de securitate din partea SUA, Europei, Canadei și Japoniei să fie obligatorii din punct de vedere legal, oferind astfel o protecție similară fără aderarea formală la NATO.
„Și este deja un compromis din partea noastră„, a spus Zelenski, adăugând că acest lucru ar trebui să împiedice Rusia să mai atace vreodată Ucraina, potrivit Financial Intelligence.
Experiența amară a Memorandumului de la Budapesta.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a atras atenția că Ucraina a mai avut o experiență amară cu garanțiile de securitate. În 1994, Kievul a acceptat să renunțe la arsenalul nuclear din era sovietică în schimbul unor garanții teritoriale din partea SUA, Rusiei și Marii Britanii, prin celebrul Memorandum de la Budapesta. Acele garanții nu au împiedicat însă invazia rusă din 2022.
„Prin urmare, rămâne de văzut în ce măsură această declarație făcută acum de Zelenski se va adeveri și ce condiții prealabile trebuie îndeplinite„, a subliniat Pistorius pentru ZDF. El a avertizat că simplele garanții de securitate, mai ales fără o implicare semnificativă a SUA, „nu ar avea prea mare valoare„.
Cerințele Rusiei, parțial îndeplinite.
Decizia Ucrainei îndeplinește unul dintre obiectivele majore ale Vladimir Putin. Președintele rus a cerut în repetate rânduri ca Ucraina să renunțe oficial la ambițiile sale de aderare la NATO și să devină o țară neutră, fără trupe NATO staționate pe teritoriul său. Moscova a mai spus că Ucraina trebuie să retragă trupele din aproximativ 10% din Donbas, pe care Kievul încă le controlează.
Totuși, Zelenski a rămas ferm în privința cedărilor teritoriale către Moscova. El a declarat că speră ca Statele Unite vor susține o înghețare a liniei frontului în forma actuală: „Cea mai corectă opțiune posibilă este să ‘rămânem unde suntem’„, a spus președintele ucrainean.
Propuneri occidentale și activele rusești înghețate.
Marea Britanie, Franța și Germania au lucrat la perfecționarea propunerilor SUA care, într-un proiect dezvăluit luna trecută, solicitau Kievului să cedeze mai mult teritoriu, să renunțe la ambițiile NATO și să accepte limitări ale forțelor sale armate. Aliaţii europeni au descris acest moment ca fiind „critic” pentru viitorul Ucrainei.
Pentru a consolida finanțele Kievului, aliaţii europeni au încercat să utilizeze activele îngheţate ale băncii centrale ruse pentru a finanţa bugetul militar şi civil al Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la Berlin că alianța ar trebui să fie „pregătită pentru amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii sau străbunicii noștri„, avertizând că „noi suntem următoarea țintă a Rusiei„.
Negocierile continuă luni, iar lideri europeni suplimentari sunt așteptați să participe la discuții. Rămâne de văzut dacă garanțiile de securitate propuse vor fi suficiente pentru a convinge Ucraina să accepte un acord de pace durabil.
