Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a declarat că țările europene trebuie să restituie activele înghețate ale Rusiei dacă nu vor să fie etichetate drept „hoți europeni” și să se confrunte cu cele mai dure pedepse posibile, potrivit StiriPeSurse.ro. Declarația vine după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut Europei să decidă singură ce se va întâmpla cu cele aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești blocate.
Macron: „Banii sunt în Europa, decizia aparține europenilor”.
Într-un interviu pentru postul de radio RTL, Macron a subliniat că europenii sunt cei care trebuie să hotărască soarta fondurilor rusești înghețate, majoritatea aflate la platforma Euroclear din Belgia. „Doar europenii, pentru că asta scrie în planul american, pot decide ce vom face cu activele rusești înghețate care sunt deținute de europeni„, a declarat liderul francez, conform Digi24.
Macron a respins planul de pace american care prevedea că o parte din active să fie direcționate către un fond gestionat de SUA pentru reconstrucția Ucrainei. „Banii sunt în Europa, riscurile sunt în Europa, securitatea este a Europei. Nu putem lăsa viitorul Ucrainei să depindă de rezultatul alegerilor americane„, a adăugat președintele francez.
Peste 210 miliarde de euro stau blocați la Euroclear, iar dobânzile generate (aproximativ 4-5 miliarde euro anual) sunt deja direcționate către Kiev. Confiscarea propriu-zisă a principalului rămâne însă blocată din cauza reticenței unor state membre și a poziției de expectativă a Washingtonului.
🗞️ Citește și Acestea
Zaharova: „Doar Rusia decide soarta activelor sale”.
Reacția Moscovei a venit prompt prin intermediul Mariei Zaharova, care a scris pe canalul său Telegram: „Doar Rusia are dreptul de a decide ce se va întâmpla cu activele Rusiei. Iar cei care dețin ilegal fonduri rusești trebuie să le restituie dacă nu vor să fie etichetați drept ‘hoți europeni’ și să se confrunte cu cele mai dure pedepse posibile pentru crimele lor.”
Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui rus, a subliniat că Moscova nu va lăsa fără răspuns încercările de confiscare a activelor rusești. Rusia a adoptat anterior un decret prin care companiile rusești care au active înghețate în Occident pot cere despăgubiri sub formă de active americane sau proprietăți în Rusia.
UE caută mecanisme legale, Euroclear se opune.
Țările UE încearcă să dezvolte mecanisme legale pentru utilizarea activelor rusești înghețate. Depozitarul Euroclear s-a opus, în repetate rânduri, exproprierii acestor fonduri, avertizând că acest lucru ar putea duce la confiscarea de active europene sau belgiene din alte părți ale lumii de către Rusia prin acțiuni legale.
Următorul moment-cheie va fi reuniunea miniștrilor de finanțe UE din 8 decembrie, unde Franța, statele baltice, Polonia și Olanda vor încerca să impună o decizie cu majoritate calificată, ocolind astfel veto-ul posibil al unor state reticente, potrivit Ziar.md.
Context geopolitic tensionat.
Disputa vine pe fondul unui plan de pace american de 28 de puncte prezentat recent, care prevede utilizarea fondurilor rusești pentru proiecte de reconstrucție a Ucrainei coordonate de SUA. Macron consideră că Europa nu poate aștepta acordul Statelor Unite pentru a decide soarta banilor aflați pe teritoriul european.
„Este absurd să cerem voie cuiva ca să folosim banii care stau în băncile noastre„, a spus Macron, avertizând că o eventuală revenire a lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2027 ar putea îngropa definitiv orice acord G7 pe această temă.
Tensiunea diplomatică privind activele rusești înghețate rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte în relațiile dintre Occident și Moscova, cu implicații directe asupra finanțării efortului de război ucrainean și asupra viitorului sistemului financiar internațional.
