Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Marius Voineag, procurorul-șef al DNA, a respins ferm acuzațiile din documentarul Recorder, susținând că instituția anticorupție înregistrează rezultate superioare față de mandatele anterioare. Șeful DNA contestă afirmația că lupta anticorupție a încetinit, invocând cifre concrete și o rată redusă a achitărilor, potrivit Jurnalul.ro.
Replica șefului DNA la documentarul „Justiție capturată”.
Documentarul Recorder „Justiție capturată” a stârnit reacții puternice în sistemul judiciar românesc, după ce mai mulți procurori și judecători au acuzat fenomene de control și blocaje în dosarele de corupție. Printre cei vizați s-a numărat și Marius Voineag, despre care procurori sub anonimat au declarat că ar pretinde „controlul asupra dosarelor” de la preluarea mandatului în 2023.
„În reportajul Recorder se spune că, pe mandatul anterior, DNA ar fi avut cele mai multe cazuri și că astăzi lupta împotriva corupției a încetinit. Nimic mai fals”, a afirmat Voineag într-un interviu pentru Antena 3 CNN. El a subliniat că analiza trebuie făcută pe baza indicatorilor obiectivi, nu pe percepții sau mărturii anecdotice.
Șeful DNA a recunoscut că documentarul ridică teme de interes public, dar a avertizat că riscă să distorsioneze realitatea. „Nu prea cred în coincidențe, iar timingul spune totul. Nu suntem naivi”, a declarat Voineag, sugerând că apariția materialului se suprapune strategic peste momentul numirii noilor procurori-șefi, potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Cifrele DNA sub conducerea Voineag.
În susținerea afirmațiilor sale, procurorul-șef a invocat date statistice oficiale care arată o creștere semnificativă a activității DNA. „Media trimiterilor în judecată pe mandatul predecesorului a fost de aproximativ 670 de persoane. În anul 2025, avem 792 de persoane trimise în judecată pentru infracțiuni de corupție și asimilate”, a precizat Voineag.
Un alt indicator invocat este rata achitărilor, pe care DNA o consideră esențială pentru calitatea actului de urmărire penală. „Am preluat o rată a achitărilor de 27%, iar în momentul de față avem 9,59%, o rată foarte bună, într-o marjă europeană”, a afirmat șeful DNA, conform G4Media.ro.
Voineag a adăugat că aceste rezultate plasează instituția „la un nivel comparabil cu perioada de conducere a lui Daniel Morar”. El a insistat că scăderea achitărilor reflectă dosare mai bine fundamentate și un control mai riguros al probatoriului, nu o diminuare a activității anticorupție.
Sesizare la Inspecția Judiciară și reacții din sistem.
În urma materialului Recorder, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a votat în unanimitate sesizarea Inspecției Judiciare pentru verificarea aspectelor semnalate despre activitatea lui Marius Voineag. Demersul vine după ce mai mulți procurori au reclamat un ordin emis de șeful DNA în august 2023, prin care le solicita raportări despre măsurile speciale din dosare, potrivit Europa Liberă.
Procurorul militar Liviu Lascu, fost șef de secție la DNA, a susținut în documentar că „încă de la venirea în instituție, procurorul-șef al DNA Marius Voineag a pretins controlul asupra dosarelor. Asta nu s-a întâmplat niciodată la fosta conducere”. O altă procuroare, cu identitate protejată, a declarat că li s-a cerut procurorilor să raporteze fiecare cerere făcută către judecătorul de drepturi și libertăți.
DNA a replicat că un ordin similar a fost emis și de Laura Codruța Kovesi în 2013, dar documentele diferă în detalii esențiale. Ordinul Kovesi viza doar structura centrală DNA, în timp ce cel al lui Voineag se adresează tuturor structurilor, inclusiv teritoriale, arată HotNews.ro.
Negarea presiunilor politice și dosarele de anvergură.
Răspunzând acuzațiilor privind eventuale intervenții externe, Marius Voineag a respins categoric ideea unor presiuni din partea conducerii statului. „Nici fostul președinte, nici actualul președinte nu mi-au cerut vreodată să nu anchetez pe cineva”, a declarat el, referindu-se la Klaus Iohannis și Nicușor Dan.
Procurorul-șef a enumerat dosare majore finalizate sub mandatul său: Florian Coldea, Iulian Dumitrescu, Răzvan Cuc, Daniel Buzatu, Robert Negoiță (Piedone) și dosarul Portul Constanța. „Am avut dosare de anvergură și ne-am axat pe probațiune în cazurile cu adevărat mari, acolo unde DNA trebuie să fie prezentă”, a afirmat Voineag.
În ceea ce privește recuperarea prejudiciilor, DNA a pus sechestre pe bunuri în valoare de peste 330 milioane lei până la finalul anului 2025, iar în domeniul evaziunii fiscale, după modificarea competenței din mai 2024, au fost formulate acuzații în 12 dosare cu prejudicii între 18 milioane lei și 96 milioane lei.
Contextul protestelor și critica nemulțumirilor.
Voineag a pus sub semnul întrebării motivația vocilor critice din documentarul Recorder. „Nemulțumirile sunt exprimate de persoane care astăzi sunt în afara sistemului”, a spus el, sugerând că pozițiile sunt influențate de frustrări personale.
„Mi-ar fi plăcut ca toți acești oameni să rămână în sistemul judiciar și să folosească garanțiile existente pentru a-și susține punctele de vedere. Ducându-te în peluze e foarte greu să vezi mingea din teren”, a declarat procurorul-șef. El a susținut că DNA se află într-o etapă de maturitate instituțională, în care accentul este pus pe dosare solide și evitarea exceselor din trecut.
Marius Voineag a încheiat afirmând că reformele nu pot fi făcute „sub un vacarm public” și că presiunea mediatică riscă să blocheze dezbaterile serioase despre justiție. „Zgomotul de fond omoară argumentele. Modificările trebuie făcute prin dezbateri solide, nu prin efectul de pendulă, care este extrem de păgubos”, a concluzionat șeful DNA.
