Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Sociologul Vladimir Ionaș, propus pentru portofoliul Ministerului Dezvoltării în viitorul Guvern Tomac, readuce în dezbatere publică una dintre cele mai sensibile teme de reformă din România, reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Evenimentul Zilei. Ionaș susține că țara nu mai poate funcționa după o arhitectură instituțională gândită pentru o realitate socială și economică demult depășită.
Mesajul vine în contextul negocierilor pentru formarea Guvernului Tomac, la câteva zile după ce numele sociologului a fost vehiculat public ca potențial titular al unui portofoliu cu legătură directă cu administrația locală și investițiile publice din teritoriu.
România, administrată după reguli „dintr-o altă epocă”
Într-o postare publicată pe Facebook, Vladimir Ionaș afirmă că, din activitatea sa profesională din ultimii ani, a acumulat convingerea că România are nevoie de o schimbare profundă a modului în care este organizată administrativ.
„România nu își mai poate permite să funcționeze după reguli administrative gândite pentru o realitate care nu mai există”, transmite sociologul, argumentând că reforma administrativ-teritorială este „cea mai importantă reformă structurală” pe care statul român o poate iniția.
🗞️ Citește și Acestea
Ionaș subliniază că reforma nu trebuie tratată ca temă electorală sau exercițiu teoretic, ci ca o condiție pentru un stat mai eficient, capabil să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor.
„Nu știu dacă România va mai putea susține atâtea UAT-uri”
Într-o intervenție anterioară la Europa FM, Ionaș a ridicat problema bugetară a unui număr excesiv de unități administrativ-teritoriale care nu se pot susține financiar de unele singure.
„Aceste reforme trebuie făcute în funcție de capacitatea fiecărei unități administrativ-teritoriale de a se susține”_, a spus sociologul, precizând că există UAT-uri care nu reușesc să acopere nici cheltuielile salariale pe tot parcursul anului.
România are în prezent peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale, dintre care un număr semnificativ depind integral de transferurile de la bugetul central. O reorganizare ar putea duce, în viziunea sa, la proiecte de infrastructură mai coerente, o absorbție mai bună a fondurilor europene și o administrație locală cu resurse reale.
Decalajul urban-rural, „problemă structurală ignorată 35 de ani”
Vladimir Ionaș leagă reforma administrativă de problema dezechilibrelor regionale. Într-o intervenție la Radio România Actualități, sociologul a afirmat că politicile publice din ultimele trei decenii și jumătate au privilegiat marile centre urbane, lăsând în urmă ruralul și orașele mici.
Dezindustrializarea de după 1990 a afectat profund orașele mici, iar migrația a schimbat radical structura socială a multor comunități. În aceste zone au rămas preponderent persoane vârstnice și copii, ceea ce explică vulnerabilitatea crescută la sărăcie și dependența de intervențiile statului.
Din perspectiva sa, problema nu este doar numărul de primării, ci felul în care statul distribuie resurse și capacitate administrativă între regiuni și comunități.
O reformă cu mize politice uriașe
Tema ridicată de Ionaș este una extrem de sensibilă politic. O reorganizare administrativ-teritorială ar putea implica comasarea unor localități, reconfigurarea raportului de forțe între primării și consilii județene și o regândire a modului în care sunt alocate fondurile publice.
O astfel de reformă ar atinge direct interesele politice locale, afectând primarii, președinții de consilii județene și rețelele de influență construite în jurul finanțărilor guvernamentale. De aceea, Ionaș insistă că reforma trebuie construită pe consens politic larg.
El afirmă explicit că nu poate fi realizată din birou și nici impusă strict politic, ci presupune o construcție tehnică bazată pe date, evidențe și negocieri dificile cu partidele, autoritățile locale și comunitățile afectate.
Ministerul Dezvoltării, portofoliu-cheie pentru această agendă
Dacă va fi validat în funcție, Vladimir Ionaș ar prelua conducerea instituției cu cea mai directă legătură cu administrația locală și cu finanțarea investițiilor publice. Ministerul Dezvoltării gestionează programe importante pentru infrastructură locală, servicii publice și relația cu autoritățile din teritoriu.
Postarea sa de pe Facebook poate fi citită ca o primă schiță de poziționare publică, semnalând că reforma administrativă va fi o prioritate asumată în cazul în care Guvernul Tomac obține votul de învestitură, estimat a fi depus în Parlament cel târziu vineri, potrivit surselor politice.
–
