Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul prim-ministru Viorica Dăncilă avertizează că anul 2026 va fi unul dintre cei mai grei pentru economia României, cu un deficit bugetar real care ar putea ajunge la 18-19% din PIB, depășind cu mult cifrele oficiale. Declarațiile vin în contextul în care România a depășit pragul de 60% din PIB pentru datoria publică, conform Digi24.
Comparația cu criza din 2009: „Va fi mult mai grav”.
Viorica Dăncilă, care a condus Guvernul României între ianuarie 2018 și noiembrie 2019, critică dur modul în care coaliția de guvernare actuală gestionează finanțele publice. Într-o intervenție în emisiunea „Ai Aflat!” cu Ionuț Cristache, fostul premier a tras un semnal de alarmă asupra situației economice.
„Cred că 2026 va fi unul dintre cei mai grei ani. Mulți fac comparația cu 2009-2010, dar eu cred că va fi mult mai grav”, a declarat Dăncilă. Ea a explicat că, în 2009, deficitul bugetar era de aproximativ 6% din PIB, în timp ce acum, deși oficial se vorbește despre 7-8%, situația reală este mult mai gravă.
Conform calculelor sale, când se adaugă împrumuturile făcute pentru înarmare, inclusiv cele prin programul european SAFE, deficitul real al României ajunge la 18-19% din PIB. „Trebuie să adăugăm și împrumuturile făcute pentru înarmare. Deficitul se duce spre 18-19%”, a avertizat fostul premier, potrivit sursei citate.
🗞️ Citește și Acestea
România a depășit pragul de avarie: 60% din PIB.
Viorica Dăncilă atrage atenția că România a încălcat una dintre regulile fundamentale ale Uniunii Europene. „Am depășit datoria publică de 60% din PIB. Deci am încălcat tratatul de la Maastricht”, a spus ea, referindu-se la criteriile de convergență stabilite prin Tratatul de la Maastricht din 1992.
Pragul de 60% din PIB pentru datoria publică este unul dintre criteriile economice esențiale pentru statele membre UE. Depășirea acestui prag plasează România în zona de risc fiscal și poate atrage mecanisme de supraveghere mai stricte din partea Comisiei Europene, conform Europa Liberă.
Dăncilă subliniază că „noi va trebui să dăm înapoi acești bani”, referindu-se la faptul că toate împrumuturile contractate vor trebui rambursate din taxe și impozite. „În termeni practici, guvernul nu produce bani – în afară de câteva companii de stat profitabile – ci este alimentat din dările populației”, a explicat ea.
Lipsa transparenței în contractarea împrumuturilor.
Una dintre criticile principale ale Vioricăi Dăncilă vizează absența transparenței în modul în care Guvernul contractează împrumuturi publice. Ea a dat ca exemplu programul european SAFE, prin care România a împrumutat 16,63 miliarde euro pentru achiziții de apărare.
„Noi va trebui să dăm înapoi acești bani. Și banii împrumutați pe SAFE – nu știm încă cu ce dobândă i-am împrumutat”, a spus Dăncilă. Fostul premier consideră că este inadmisibil ca guvernul să contracteze împrumuturi uriașe în numele poporului român fără să informeze transparent publicul despre condițiile acestora.
„Acei bani i-am împrumutat în numele poporului român. Ce alte împrumuturi se vor face? Nu există niciun fel de transparență în modul în care se contractează împrumuturile publice”, a acuzat ea, potrivit Antena 3 CNN.
Dăncilă consideră că ar fi normal ca guvernul să iasă public și să explice exact cu ce dobândă s-au făcut împrumuturile, unde se duc banii și ce beneficii concrete vor avea românii. „În momentul în care se face un împrumut în care noi trebuie să plătim, este normal ca guvernul să iasă și să spună: am împrumutat astăzi 16,63 de miliarde pe programul SAFE cu o dobândă de atât, banii se vor duce acolo și acolo”, a argumentat ea.
„Plătim dobândă la dobândă” – spirala datoriei publice.
Fostul prim-ministru avertizează că România intră într-o spirală periculoasă a îndatorării. „Plătim dobândă la dobândă, iar datoria pe care o are România este fără precedent”, a declarat Dăncilă.
Ea a ridicat o întrebare legitimă: dacă România se împrumută doar pentru a ajuta alte țări (prin programul SAFE sau alte inițiative europene), cine va ajuta România când va avea nevoie? „Dacă noi ne împrumutăm doar să-i ajutăm pe alții, va veni vremea în care noi vom avea nevoie de ajutor și nu știu cine ne va ajuta, pentru că nu avem niciun fel de viziune”, a spus ea, conform sursei citate.
Critica vizează lipsa unei strategii clare de dezvoltare economică și faptul că România pare să se împrumute fără un plan coerent de utilizare eficientă a fondurilor. În loc să investească în dezvoltare internă, țara se îndatorează pentru a îndeplini obligații externe sau pentru a finanța cheltuieli curente din împrumuturi.
Context economic dificil pentru 2026.
Declarațiile Vioricăi Dăncilă vin într-un moment în care economia românească se confruntă cu multiple provocări. Guvernul Bolojan a anunțat măsuri de austeritate, inclusiv reducerea cheltuielilor cu 10% în administrația publică și majorări de taxe și impozite pentru a reduce deficitul bugetar.
România trebuie să implementeze și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a accesa fondurile europene. Întârzierile în implementarea acestor reforme riscă să conducă la pierderea de miliarde de euro din fonduri europene, conform HotNews.
Presiunea pe buget vine și din creșterea cheltuielilor cu apărarea, în contextul securității regionale tensionate. România s-a angajat să aloce 2,5% din PIB pentru apărare și participă activ la eforturile NATO de consolidare a flancului estic.
Cum va afecta situația românii de rând.
Toate aceste împrumuturi și datorii vor trebui plătite în final de cetățeni, prin taxe și impozite. Dăncilă avertizează că „creăm o datorie publică care începe să apese din ce în ce mai mult pe spinarea oamenilor de rând, pentru că nu politicienii plătesc datoria publică, o plătește poporul român”.
Efectele concrete se văd deja: creșteri de taxe locale, majorări ale TVA pentru anumite produse, înghețarea salariilor și pensiilor, reduceri de personal în sectorul public. Toate acestea afectează puterea de cumpărare a populației și standardul de viață.
