Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Iușcenko, a condamnat vehement propunerea de pace pentru Ucraina avansată de administrația Trump, comparând-o cu Acordul de la München din 1938 care a precedat izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației Ligii, în contextul intensificării negocierilor pentru încheierea conflictului, potrivit StiriPeSurse.ro.
Iușcenko, care a condus Ucraina între 2005 și 2010, susține că planul american în 28 de puncte reprezintă o capitulare în fața Rusiei și trădează angajamentele occidentale față de suveranitatea ucraineană. Diplomatul a folosit termeni duri, descriind documentul drept „cea mai rușinoasă pagină din diplomația occidentală” a primei jumătăți a secolului XXI.
Planul de pace controversat.
Propunerea inițială a administrației Trump, dezvăluită la mijlocul lunii noiembrie 2025, includea cerințe majore ale Rusiei: renunțarea Ucrainei la regiunea Donețk, reducerea efectivelor militare la 600.000 de soldați și cedarea unei părți din armamentul său. Documentul a fost elaborate sub coordonarea lui Jared Kushner, ginerele lui Trump, și a emisarului special Steve Witkoff, potrivit Al Jazeera.
După critici severe din partea liderilor europeni și ucraineni, administrația americană a revizuit propunerea la Geneva, reducând-o la 19 puncte și eliminând unele dintre cele mai controversate cereri. Cu toate acestea, principiile de bază rămân inacceptabile pentru mulți observatori din Ucraina și Europa.
🗞️ Citește și Acestea
„Foarte multe națiuni, inclusiv Ucraina, și-au ales viitorul alegând libertatea și democrația, înțelegând că liderul acestei mișcări este America„, a declarat Iușcenko. El a subliniat că SUA trebuie să rămână pe deplin dedicate valorilor democratice pe care le-au promovat decenii la rând.
Comparația cu Acordul de la München.
Fostul președinte ucrainean a invocat un precedent istoric sumbru pentru a ilustra pericolele unei păci impuse prin concesii teritoriale. Acordul de la München din 1938 a permis Germaniei naziste să ocupe o parte din Cehoslovacia, iar primul ministru britanic Neville Chamberlain justificase decizia prin dorința de a evita un război pentru „un ținut îndepărtat necunoscut multora„.
Iușcenko a reamintit că, la doar 11 luni după acel acord, a izbucnit Al Doilea Război Mondial, demonstrând că împăcarea cu agresorul vine cu un preț greu. El a menționat, de asemenea, agresiunile anterioare ale Rusiei în Moldova și Georgia ca parte a aceluiași tipar expansionist care nu poate fi stopat prin concesii.
Trădarea promisiunilor de securitate.
Într-o critică apăsătoare, Iușcenko a reamintit că Ucraina a fost unul dintre cei 50 de membri fondatori ai ONU în 1945 și prima țară care a acceptat dezarmarea nucleară completă în 1994. La acea vreme, Kievul a transferat 1.700 de focoase nucleare către Rusia, în schimbul garanțiilor de securitate semnate atât de SUA, cât și de Federația Rusă, potrivit CBS News.
„Acum, aceleași țări care odinioară garantau suveranitatea Ucrainei i-au propus o propunere degradantă„, a afirmat fostul lider de la Kiev. El consideră că documentul ar trebui arhivat de oricine este preocupat de probleme de securitate și că va rămâne un exemplu negativ pentru generațiile viitoare.
Reacțiile internaționale
Deși administrația Trump susține că planul revizuit a fost acceptat în principiu de Kiev, cu „câteva detalii minore” de rezolvat, realitatea pe teren arată tensiuni persistente. Ministrul rus de Externe Sergey Lavrov a avertizat că Moscova ar putea respinge propunerea modificată dacă termenii sunt „fundamental diferiți” față de înțelegerea la care au ajuns Trump și Putin în Alaska în august 2025.
În schimb, oficialul ucrainean Sergiy Kyslytsya a declarat pentru Financial Times că discuțiile de la Geneva au fost „intense” și aproape au eșuat la început, dar au ajuns totuși la „un corp solid de convergență”. El a confirmat că SUA au acceptat să elimine plafonul de 600.000 de soldați pentru armata ucraineană și să revizuiască propunerile privind amnistia pentru crime de război.
Ce urmează în negocieri.
Președintele Trump a anunțat că emisarul său Steve Witkoff va merge la Moscova săptămâna viitoare pentru discuții cu Putin, posibil însoțit de Jared Kushner. În același timp, secretarul Armatei Dan Driscoll va continua discuțiile cu oficialii ucraineni. Trump a precizat că speră să se întâlnească cu cei doi lideri, dar „doar când acordul pentru încheierea războiului este final sau în etapele sale finale„.
Iușcenko rămâne sceptic și consideră că orice soluție care nu respectă integritatea teritorială a Ucrainei va crea un precedent periculos pentru securitatea europeană. El încheie cu un avertisment: „Este umilitor să citești acele rânduri” ale propunerii de pace, subliniind că documentul nu face decât să încurajeze noi agresiuni în viitor.
