Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, respinge criticile aduse Acordului UE-Mercosur și explică de ce tratatul reprezintă o oportunitate majoră pentru economia românească, în special pentru industrie și exporturi.
Acordul UE-Mercosur a generat controverse intense în România, fermierii temându-se de impactul asupra agriculturii. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Newsweek România, Daraban prezintă însă o analiză bazată pe cifre concrete care demonstrează că temerile sunt exagerate și că adevărata miză a acestui acord istoric nu este agricultura, ci dezvoltarea industriei românești.
Agricultura zootehnică reprezintă doar 25-30% din acord.
Președintele CCIR subliniază că ponderea agriculturii zootehnice în cadrul acordului este limitată, restul vizând deschiderea unor piețe majore pentru industria europeană. „Încă de când se punea problema semnării acordului, noi am avut o poziție pro Acordul Mercosur din foarte multe considerări. În primul rând pentru că am citit acordul”, a declarat Daraban.
Conform analizei sale, agricultura zootehnică reprezintă între 25% și 30% din Acordul Mercosur. „Lucrurile trebuie văzute foarte pragmatic. În primul rând, hai să vedem cât este la noi în economie ponderea în PIB a industriei și hai să vedem cât este ponderea în agricultură”, explică președintele CCIR.
🗞️ Citește și Acestea
Cifrele vorbesc de la sine: 30% din PIB-ul României este realizat de industrie, în timp ce agricultura zootehnică contribuie cu doar 4,5%. La nivel european, situația este și mai clară – agricultura zootehnică reprezintă doar 1,5% din PIB-ul UE, potrivit Digi24.
Importurile de carne din zona Mercosur vor fi limitate prin contingente foarte clare: 99.000 de tone de carne de vită pe an, ceea ce reprezintă doar 1,5% din producția de carne de vită a UE. Pentru carnea de pui, contingentul este de 180.000 de tone, reprezentând 1,3% din producția europeană de carne de pasăre.
Industria românească, marea câștigătoare a acordului.
Mihai Daraban subliniază că adevărata miză pentru România în cadrul acestui acord este industria și exporturile. „Haideți să ne concentrăm pe cine face PIB-ul și să le dăm mai multă atenție, că merită. Cei cu two digits (două cifre) la procente”, a declarat șeful CCIR.
El a comparat vizibilitatea protestelor fermierilor cu realitatea din industrie. „Muncitorul din industria auto, unde sunt 206.000 de oameni, nu poate ieși în Piața Victoriei cu geanta de scule. Fermierul iese cu tractorul de 300.000 de euro”, a spus el.
România are peste 250 de companii care fac deja afaceri cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, potrivit HotNews. Accesul la piețele din America Latină este esențial pentru industria românească, integrată în lanțurile europene de producție.
„Noi facem anvelope în România, Continental, Pirelli, Michelin. Nu știm pe ce mașini ajung aceste cauciucuri, dar ele se produc aici”, a explicat Daraban. El recunoaște realitatea economiei românești: „Suntem o economie de subcontractori. Vrem, nu vrem. O spune Eurostatul: suntem pe ultimul loc la inovare și cercetare”.
Președintele Nicușor Dan estimează că acordul poate aduce o creștere de 10-15% a industriei auto din România. „România are exporturi cam de 90 de miliarde de euro anual, din care cam jumătate sunt exporturi din industria auto, fie direct, fie componente pentru industria auto europeană”, a declarat șeful statului pentru România Liberă.
Disparitatea dintre agricultura românească și cea europeană.
Daraban face o radiografie dură a agriculturii românești comparativ cu cea europeană. Fermierii francezi reprezintă aproape 4% din numărul de fermieri ai Uniunii Europene, dar realizează 17% din producția agricolă a UE. România are 33% din numărul de fermieri ai UE dar realizează doar 3,2% din producția agricolă europeană.
Situația este și mai drastică când vine vorba de eficiență: olandezii au doar 0,5% din numărul de fermieri din Uniunea Europeană și realizează 6,6% din producția agricolă a UE. „Sunt 578.000 de fermieri între 1 și 5 hectare… și când spun fermier, spun acea entitate care se duce să aplice pentru subvenția la hectare”, a declarat Daraban.
Între 5 și 30 de hectare sunt 180.000 de fermieri, între 30 și 150 de hectare sunt 28.000, peste 3.000 de hectare sunt 109 fermieri, iar între 2.000 și 3.000 de hectare sunt 120 de fermieri.
Măsuri de protecție pentru agricultura europeană.
România a votat în favoarea Acordului Mercosur pe 9 ianuarie 2026, după negocieri pentru obținerea de garanții suplimentare pentru agricultori. Acordul conține mecanisme de salvgardare care POT fi activate rapid în cazul perturbărilor grave pe piață. „Acest mecanism de protecție se activează la o creștere fie și de numai 5% a prețurilor și volumelor de import a produselor agricole, la cererea unui singur stat membru”, a precizat guvernul român.
Comisia Europeană a anunțat că va devansa pentru Politica Agricolă Comună o sumă adițională de până la 45 de miliarde de euro din marja de flexibilitate, conform Digi24.
Prin acest acord istoric, România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, componente auto, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice și materiale textile.
