Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan s-a aflat marți în centrul unei furtuni politice la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, unde a transmis un mesaj ferm primarilor revoltați: administrația publică trebuie să se schimbe radical sau va fi reorganizată forțat. Cu peste 1.500 de primării în grevă de avertisment și sute de primari nemulțumiți adunați la Palatul Parlamentului, șeful Guvernului nu a ezitat să vorbească deschis despre „realitatea” situației economice. „Lucrurile în administrația locală, dar și centrală, nu vor mai putea fi așa cum eram obișnuiți să fie până acum”, a declarat Bolojan, conform Ziare.com. Declarația a fost întâmpinată cu huiduieli și strigăte de protest din partea unor primari, care au contestat cifrele prezentate de premier și au acuzat Guvernul că distruge autonomia locală.
„Vă asigur de respectul meu, dar trebuie să fim realiști”.
Bolojan a început discursul său cu o notă personală, subliniind experiența sa în administrația locală. „Era o chestiune de respect din partea mea să particip azi la Adunarea Generală a Asociației Comunelor, având în vedere că am fost trei mandate primar și un mandat președinte de Consiliu Județean”, a spus premierul, potrivit BZI.ro. Acesta a recunoscut dificultățile cu care se confruntă primarii din comunitățile mici: „Știu cât de dificil este să gestionezi problemele unei comunități cu resurse reduse”.
Totuși, apelul la empatie nu a fost suficient pentru a calma spiritele. Când Bolojan a afirmat că în România 80% din banii primăriilor provin de la bugetul de stat, față de 50% în alte țări UE, mai mulți primari au reacționat imediat și au strigat: „Nu e adevărat!”, conform Antena 3 CNN. Premierul și-a continuat totuși prezentarea, subliniind că deficitele bugetare mari impun măsuri drastice.
Alternativa drastică: performanță sau reorganizare administrativă.
Ilie Bolojan a prezentat primarilor două scenarii posibile pentru viitorul administrației locale. „Anul trecut și anul acesta sunt ani determinanți pentru administrația publică locală. Trebuie să dovedim cu toții că, în actualele structuri, putem fi mai performanți, mai eficienți sau, dacă nu reușim, se va ajunge, într-o formă, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune”, a avertizat premierul. Acesta a continuat: „Ori lucrăm împreună, ori e o problemă de timp până vom ajunge acolo”.
Această amenințare cu reorganizarea administrativ-teritorială, care ar putea însemna comasarea unor sate, comune sau localități mici, a fost primită cu îngrijorare de către primari. Mulți dintre aceștia au interpretat-o ca o încercare de a-i intimida pentru a accepta măsurile impopulare de reducere a cheltuielilor. Premierul a precizat că „până în 2028, până după alegerile care vor veni, se va ajunge într-o formă sau alta la o reformă a administrației”, sugerând că schimbarea este inevitabilă indiferent de cooperarea autorităților locale.
Pachetul de reforme: reduceri de personal și creșteri de taxe.
Bolojan a prezentat principalele măsuri din pachetul pentru administrația publică, care urmează să fie adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului. „Sunt foarte multe măsuri bune, care vă întăresc capacitatea de a planifica, disciplina în construcții, de a genera politici publice”, a susținut premierul. Totuși, acesta a recunoscut că pachetul „conține și reduceri de personal, dar acolo unde personalul depășește limitele care vor fi stabilite”.
Referitor la taxele locale majorate cu aproape 80% în unele localități, Bolojan a încercat să explice mecanismul: „Din 2027, mecanismul de stabilire a taxelor locale va fi modificat. Aceste venituri suplimentare încasate sunt venituri ale administrației publice locale și vor rămâne la dumneavoastră”. Premierul a argumentat că, având în vedere că sumele de transfer de la bugetul de stat nu mai pot fi la nivelul anilor trecuți, primăriile trebuie să își crească veniturile proprii.
Primăriile și presiunea investițiilor: PNRR și PNDL pe masa negocierilor.
Ilie Bolojan a atras atenția asupra volumului mare de investiții aflate în derulare și asupra riscului de a pierde fonduri europene. „La CNI avem 1.200 de investiții, cu un cuantum general de 12,5 miliarde de euro„, a precizat premierul. Acesta a subliniat că prioritatea este finalizarea proiectelor deja începute, nu lansarea altora noi, în contextul în care capacitatea de finanțare a statului este limitată.
Referitor la programele de investiții locale precum PNDL și Anghel Saligny, pe care Sorin Grindeanu le-a garantat că vor continua, Bolojan a fost mai prudent. Premierul a vorbit despre necesitatea „unei formule de echilibrare bugetară” și a recunoscut că „resursele bugetare pentru transferuri nu mai sunt la nivelul anilor trecuți”. Această formulare vagă a lăsat loc de interpretare și a alimentat temerile primarilor că fondurile promise de PSD ar putea fi totuși reduse.
Reacții furtunoase: huiduieli, proteste și întrebări incomode.
Atmosfera din sală a fost tensionată pe tot parcursul intervenției lui Bolojan. Când premierul a afirmat că administrațiile locale trebuie să devină mai eficiente în actuala formulă, mai mulți primari au reacționat vehement. Unii au strigat că cifrele prezentate de Bolojan nu reflectă realitatea, alții au acuzat Guvernul că distruge comunele rurale în favoarea orașelor mari.
Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, a spus că primarii au venit cu 81 de puncte de nemulțumire și a acuzat că autonomia locală este „zdrobită”. Imagini cu greva din primării au fost proiectate chiar în spatele premierului Bolojan, într-un gest simbolic care sublinia gravitatea situației. Peste 20.000 de angajați din primăriile a peste 1.500 de comune au întrerupt activitatea timp de două ore, între 10:00-12:00, în semn de protest.
Confruntarea de marți marchează un moment critic în relația dintre Guvernul Bolojan și administrația locală. Premierul a ales să fie direct și ferm, avertizând că schimbarea este inevitabilă și că primarii trebuie să aleagă între cooperare și reorganizare forțată. Totuși, această abordare rigidă riscă să adâncească fractura dintre centru și teritoriu și să alimenteze revolta împotriva măsurilor de austeritate. Urmează să vedem dacă Bolojan va reuși să convingă primarii să accepte reformele sau dacă tensiunile vor escalada până la ruperea completă a dialogului.






















