Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Sesiunea de învestitură a noului ministru turc al Justiției a degenerat miercuri în altercații fizice între deputați, după ce președintele Recep Tayyip Erdoğan a decis numirea fostului procuror-șef din Istanbul, Akın Gürlek, într-una dintre cele mai sensibile funcții din executiv, potrivit Euronews. Opoziția consideră numirea un gest cu conotații politice clare, în contextul dosarelor penale pe care Gürlek le-a instrumentat împotriva membrilor Partidului Republican al Poporului (CHP).
Altercații fizice în plenul Marii Adunări Naționale.
Evenimentele s-au produs în timpul sesiunii de depunere a jurământului de învestitură. Reprezentanți ai opoziției au încercat să perturbe ceremonia, invocând natura controversată a numirii. Imaginile surprinse în plen arată parlamentari care se împing și se lovesc, sesiunea fiind suspendată pentru 15 minute în vederea restabilirii ordinii.
Gürlek și-a rostit în final jurământul, înconjurat de deputații Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), formațiunea aflată la putere. Concomitent, Mustafa Çiftçi, guvernatorul provinciei Erzurum, a fost instalat în funcția de ministru de Interne, în aceeași restructurare guvernamentală, potrivit Mediafax.
Akın Gürlek, procurorul care l-a pus sub acuzare pe primarul Istanbulului.
Figura centrală a scandalului este Akın Gürlek, fost procuror-șef în Istanbul, cunoscut pentru anchetele deschise împotriva funcționarilor din administrațiile conduse de CHP. Cel mai mediatizat caz rămâne dosarul deschis împotriva primarului Ekrem İmamoğlu, principalul rival politic al lui Erdoğan la scrutinele prezidențiale.
🗞️ Citește și Acestea
În noiembrie, Gürlek a inițiat un dosar penal de amploare cu 142 de capete de acuzare privind corupție și criminalitate organizată, solicitând o sentință totală de peste 2.000 de ani de detenție pentru İmamoğlu. Susținătorii primarului susțin că acuzațiile sunt motivate politic; executivul insistă că justiția turcă acționează independent.
Ce semnifică numirea în contextul politic actual.
Promovarea lui Gürlek la conducerea Ministerului Justiției este privită de analiști ca o consolidare a controlului executivului asupra sistemului judiciar, într-un moment în care Turcia se află la intersecția mai multor dosarade politice majore: negocierile constituționale, o potențială inițiativă de PACE cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și dosarele împotriva opoziției.
Monitorul Oficial turc a consemnat sec că miniștrii demiși „au cerut eliberarea din funcție”, fără a oferi detalii suplimentare privind motivele remanierii. CHP califică întreaga reorganizare drept o mișcare de concentrare a puterii, în vreme ce AKP prezintă schimbarea drept o reorganizare administrativă normală.
Situația din Parlamentul turc urmează să fie urmărită îndeaproape de partenerii europeni ai Turciei, în condițiile în care Ankara aspiră în continuare la aderarea la UE, iar independența sistemului judiciar rămâne unul dintre criteriile esențiale evaluate de Bruxelles.
