Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis miercuri, 11 februarie, două obiecții de neconstituționalitate formulate de președintele Nicușor Dan, declarând neconstituționale în ansamblul lor două acte normative importante. Prima decizie vizează Legea pentru completarea Legii minelor și a Legii privind cimitirele, iar a doua se referă la Ordonanța Guvernului despre infrastructura Metrorex. Ambele decizii reprezintă victorii clare pentru șeful statului în conflictul cu Parlamentul și Guvernul pe teme de legislație, potrivit Digi24.ro.
Legea minelor, anulată cu unanimitate de voturi.
În prima decizie, judecătorii CCR au admis cu unanimitate de voturi obiecția președintelui și au constatat că Legea pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art.14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, este neconstituțională în ansamblul său.
Curtea a observat că scopul inițial al legii era introducerea posibilității ca statul sau unitățile administrativ-teritoriale să concesioneze prin atribuire directă către persoane fizice locurile de înhumare sau de păstrare a urnelor de cenușă din cimitirele aflate în proprietatea sau administrarea lor. Problema constată de CCR a fost că în Camera decizională (Camera Deputaților) au fost introduse modificări majore care au schimbat radical substanța actului normativ.
Încălcarea principiului bicameralismului.
Judecătorii CCR au stabilit că legea este neconstituțională pentru că a fost încălcat principiul bicameralismului, prevăzut de articolele 61 alin.(2) și 75 din Constituție. Curtea a constatat că „deosebirile majore de conținut normativ dintre cele două forme ale legii dezbătute și votate în cele două Camere ale Parlamentului, precum și configurația semnificativ diferită a acestor două forme conduc la încălcarea principiului bicameralismului”.
🗞️ Citește și Acestea
În Camera decizională au fost dezbătute și votate noi reguli privind concesionarea prin atribuire directă, care reprezintă excepția de la regula concesionării prin licitație publică potrivit Codului administrativ. Mai mult, în etapa finală a fost modificat regimul juridic al exercitării dreptului de proprietate publică asupra terenurilor pe care se desfășoară activități miniere sau a terenurilor situate în proximitatea exploatărilor miniere, „fără ca aceste modificări să fi fost avute în vedere la dezbaterea din prima Cameră sesizată”, precizează CCR.
A doua victorie: infrastructura Metrorex, neconstituțională.
În cea de-a doua decizie, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecția formulată de președintele Nicușor Dan și a constatat că atât Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2024 pentru completarea unor acte normative referitoare la autorizarea și intabularea construcțiilor aferente infrastructurii de transport de interes național și celei de metrou gestionate de Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” – S.A., cât și ordonanța aprobată sunt neconstituționale, în ansamblul lor.
CCR a statuat că legea criticată trebuia adoptată ca lege organică, deoarece nici Ordonanța Guvernului nr.36/2024 și nici legea de aprobare nu pot fi acte normative de nivelul legii ordinare, ci se încadrează în domeniul legii organice configurat de art.73 alin.(3) lit.m) din Constituție.
Modificarea greșită a legilor organice.
Curtea a constatat că prin art.I și art.II pct.2, Ordonanța Guvernului nr.36/2024 instituie o excepție de la regula prevăzută în Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 și, respectiv, în Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Aceste sunt norme juridice cu caracter organic care reglementează procedura și înscrisurile necesare pentru intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcțiilor.
„Dispozițiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeași forță juridică”, subliniază judecătorii CCR. Întrucât legea care aprobă o ordonanță neconstituțională este ea însăși neconstituțională, Curtea a constatat că ambele acte normative au fost adoptate greșit ca acte normative ordinare, contrar art.1 alin.(5), art.73 alin.(3) lit.m) coroborat cu art.76 alin.(1) și art.115 alin.(1) din Constituție.
Criticile de conținut, rămase neexaminate.
În ambele cazuri, fiind constatată neconstituționalitatea extrinsecă (de procedură) a actelor normative criticate, în ansamblul lor, Curtea nu a mai examinat criticile de neconstituționalitate intrinsecă (de conținut), această analiză rămânând fără obiect. Ambele decizii sunt definitive și general obligatorii, iar argumentele complete vor fi prezentate în motivările care urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.
Context politic: tensiuni între Nicușor Dan și majoritatea parlamentară.
Cele două victorii ale președintelui Nicușor Dan la CCR vin într-un context politic tensionat, marcat de dispute frecvente între șeful statului și majoritatea parlamentară. În cazul Legii minelor, Administrația Prezidențială a criticat dur modul în care o inițiativă legislativă „care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere”, conform declarațiilor Ștefaniei Simion, consilier prezidențial pe probleme de mediu.
Noua variantă a legii permitea extinderea concesiunilor miniere nu doar asupra terenurilor proprietate privată a statului, ci și asupra celor din domeniul public, inclusiv cimitire. Mai mult, legea introducea conceptul vag de „proximitate a exploatărilor miniere active”, care ar fi putut permite extinderi abuzive ale perimetrelor de exploatare. Subiectul este extrem de sensibil, având un precedent dureros în cazul proiectului Roșia Montană, unde compania minieră a exhumat morți pentru a face loc exploatării.
Bilant: Nicușor Dan câștigă în fața Parlamentului și Guvernului.
Cele două decizii favorabile din aceeași zi consolidează poziția președintelui Nicușor Dan ca un watchdog constitutional activ, care contestă sistematic legile și ordonanțele considerate problematice din punct de vedere procedural sau substanțial. Recent, șeful statului a mai sesizat CCR și în cazul „Legii Novak”, care impune o cotă de minimum 40% sportivi români în echipele din competițiile oficiale, considerând că aceasta încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor consacrată de Constituție și tratatele europene.
Deciziile CCR din 11 februarie arată că instanța constituțională rămâne vigilentă în controlul respectării procedurilor legislative și ierarhiei normelor juridice, sancționând încălcări ale principiului bicameralismului și adoptarea greșită de legi ordinare în domenii rezervate legilor organice.
