Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Via Transilvanica, cel mai lung traseu turistic din România, a primit recunoaștere oficială din partea statului, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial. Documentul atestă traseul ca traseu pedestru de interes național în scop recreativ, conform Agerpres.
Ce prevede ordinul de atestare oficială
Ordinul a fost semnat de Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 496 din 17 iunie 2026.
Potrivit actului normativ, traseul este alcătuit dintr-un tronson principal care pornește din Putna și ajunge la Drobeta-Turnu Severin, plus o ramificație care leagă Viscri de Brașov. Lungimea totală atestată oficial este de 1.631,53 kilometri.
„Am semnat ordinul prin care Via Transilvanica devine oficial traseu pedestru de interes național! Cu peste 1.630 de kilometri care leagă Bucovina, Transilvania, Banatul și Oltenia, Via Transilvanica este un proiect care aduce turiștii și iubitorii de natură în comunități, susține afacerile locale, promovează patrimoniul cultural și natural al României și creează oportunități economice în zone care au nevoie de dezvoltare”_, a transmis ministrul Darău.
🗞️ Citește și Acestea
Ce beneficii aduce recunoașterea oficială
Potrivit ministrului, noul statut aduce protecție sporită pentru unul dintre cele mai importante proiecte turistice din România. Sunt stabilite reguli clare pentru întreținerea traseului, standarde de siguranță pentru turiști și responsabilități concrete pentru autoritățile locale din cele zece județe traversate.
Recunoașterea oficială schimbă și modul în care traseul va fi administrat în viitor. Intervențiile neautorizate asupra marcajelor sau infrastructurii POT fi sancționate, iar standardele pentru monitorizarea și menținerea calității potecilor devin obligatorii, potrivit Radio România.
Un traseu care unește șapte regiuni istorice
Via Transilvanica traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți.
Traseul este împărțit în șapte regiuni cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana. De-a lungul celor peste 1.600 de kilometri, drumul conectează 107 unități administrativ-teritoriale, trecând prin sate tradiționale, orașe istorice, zone montane și situri cu valoare culturală și arheologică.
Proiectul a fost inițiat de Asociația Tășuleasa Social și supranumit de mulți „Camino de Santiago al României”, prin analogie cu celebrul traseu de pelerinaj iberic.
Premiu european și recunoaștere internațională
Traseul poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare. Una dintre caracteristicile distinctive ale Via Transilvanica este sistemul de semnalizare: borne kilometrice din andezit, sculptate individual de artiști, care formează una dintre cele mai lungi galerii de artă în aer liber din lume.
Recunoașterea internațională a venit în 2023, când proiectul a câștigat Premiul European pentru Patrimoniu / Premiul Europa Nostra și a fost desemnat cel mai popular proiect cultural din Europa prin votul publicului, potrivit Capital.ro.
„România are nevoie de proiecte care unesc comunități, valorifică patrimoniul și generează dezvoltare locală. Via Transilvanica este unul dintre ele”_, a concluzionat ministrul Irineu Darău.
–
