Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, a avertizat că țara noastră nu are premisele necesare pentru a deveni o economie high-tech din cauza deficiențelor majore în sistemul educațional și de cercetare-inovare, potrivit StiriPeSurse.ro. Declarațiile au fost făcute vineri, 7 noiembrie 2025, la summit-ul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană„, organizat de Confederația Patronală Concordia.
Criză acută în educație: 40% analfabeți funcțional
„Cât timp avem în sistemul educațional scorurile la PISA pe care le avem și 40% analfabeți funcțional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaștere„, a declarat Lazea, vorbind în nume personal. Oficialul BNR a subliniat că primul pas esențial ar fi implementarea unui sistem de stimulente și penalizări pentru profesori, pentru a-i motiva să predea în mediul rural, unde deficiențele educaționale sunt cele mai acute.
Cifrele sunt îngrijorătoare: conform rezultatelor PISA 2022, 48,6% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență în citire, iar România se situează pe penultimul loc în UE, superior doar Bulgariei. La nivel OCDE, țara noastră ocupă locul 45 din 81 de state participante, cu un scor mediu de 428 de puncte, semnificativ sub media organizației.
Propunerea ignorată de 12 ani: burse pentru elevi din mediul rural.
Lazea a repetat o propunere pe care o face de peste un deceniu: acordarea de burse de stat pentru cei mai buni elevi de liceu din mediul rural, cu condiția să se întoarcă și să predea în localitățile lor de baștină timp de trei-cinci ani. „Trebuie găsit un mecanism de piață prin care să-i ajuți pe cei mai brilianți dintre elevii din mediul rural și, ajutându-i pe ei, să-i ajuți și pe copiii ceilalți„, a explicat economistul.
🗞️ Citește și Acestea
Dacă absolvenții nu respectă angajamentul, aceștia ar trebui să suporte integral costul bursei, inclusiv dobânzi și penalizări. Această măsură, susține Lazea, ar putea deschide drumul către o economie a cunoașterii, dar efectele s-ar vedea abia peste 15-20 de ani.
Sistemul de cercetare-inovare, complet dezarticulat.
Critica economistului vizează și ecosistemul de inovare din România, unde cele patru componente esențiale – inovatorul, producătorul, comerciantul și specialistul în proprietate intelectuală – funcționează în izolare totală. „În România ele nu știu una de alta sau, dacă știu, o știu la modul întâmplător„, a spus Lazea, sugerând crearea unei platforme informatice care să conecteze toate aceste părți.
România se îndreaptă spre o economie a serviciilor.
În absența reformelor structurale, Lazea prevede că România și întreaga Europă se vor îndrepta inevitabil spre o economie a serviciilor, din cauza constrângerilor multiple: lipsa resurselor strategice pentru producția industrială, costuri mai ridicate ale forței de muncă față de Asia sau America Latină și cerințe climatice mai stricte.
România are deja excedent comercial în trei sectoare: transporturi internaționale, servicii IT și informaționale, precum și servicii de prelucrare a bunurilor. Însă înregistrează deficite inexplicabile în turism internațional, servicii de construcții și servicii personale și culturale, domenii în care țara noastră ar putea fi competitivă prin promovare adecvată și valorificarea avantajelor comparative, cum ar fi cunoașterea excelentă a limbilor străine.
Avertismentul lui Valentin Lazea vine într-un context în care Ministerul Educației recunoaște oficial că analfabetismul funcțional reprezintă un „risc de securitate națională” și a introdus, începând cu anul școlar 2025-2026, măsuri remediale, inclusiv două ore suplimentare pe săptămână în învățământul primar.
