Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a transmis un avertisment ferm în cadrul celei de-a XVIII-a ediții a Conferinței Anuale a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB nu poate fi obținută prin majorarea taxelor, ci exclusiv prin combaterea evaziunii fiscale și a optimizării fiscale, potrivit Capital.ro.
De ce creșterea impozitelor nu este o opțiune
Lazea a explicat că principala provocare pentru finanțele publice românești este reducerea deficitului de la circa 6,2% din PIB la sub 3%, conform cerințelor europene. Deși impozitele din România, cu excepția celor pe muncă, sunt mai mici decât în celelalte state central și est-europene, percepția publică este radical diferită.
„80% dintre români consideră că impozitele sunt prea mari, chiar dacă în realitate nu e așa”, a explicat economistul, adăugând că această percepție este generată de presiunea fiscală pe forța de muncă, resimțită cel mai acut de angajații cu venituri mici. În aceste condiții, o creștere a impozitelor pe capital, profit sau proprietăți ar fi „nerealistă din punct de vedere social și politic”.
TVA și impozitul pe profit: 4% din PIB necolectat
Soluția indicată de economistul-șef al BNR este combaterea celor două forme de eroziune fiscală: evaziunea (neplata ilegală a taxelor) și optimizarea fiscală (neplata prin mecanisme legale permise de Codul fiscal).
🗞️ Citește și Acestea
Lazea a arătat că Codul fiscal și Codul de procedură fiscală oferă „mii de posibilități”_ de a evita plata taxelor în litera legii, ceea ce face ca bugetul să piardă sume uriașe anual.
Cifrele sunt concrete: 3% din PIB reprezintă TVA-ul necolectat, iar un procent din PIB provine din impozitul pe profit neplătit. Cumulat, numai din aceste două surse, statul român pierde 4% din PIB pe an. „Dacă ar exista voința politică, am putea ajunge la obiectiv”_, a subliniat Lazea.
Reducerea cheltuielilor, declarată „utopie”
Un alt mesaj important al economistului-șef al BNR privește cheltuielile publice. Lazea a respins ideea că România ar putea echilibra bugetul prin tăierea generală a cheltuielilor.
„Ideea că putem să reducem anvelopa de cheltuieli este o utopie, după părerea mea. Nu că nu ar putea fi reduse unele cheltuieli, cele cu administrația locală și altele, dar vin în locul lor cheltuieli cu apărarea, cheltuieli tehnologice, cheltuieli cu inovația și cercetare/dezvoltare”_, a explicat Lazea.
Cu alte cuvinte, structura cheltuielilor publice se schimbă, dar totalul nu va scădea semnificativ. Presiunea rămâne, deci, pe creșterea veniturilor, nu pe reducerea cheltuielilor.
Avertisment privind datoria publică și riscul de retrogradare
Lazea a plasat declarațiile sale într-un context mai larg de îngrijorare. România se confruntă simultan cu cea mai mare rată a inflației și cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar în 2026 datoria publică urmează să depășească un nou prag critic.
Economistul-șef al BNR a avertizat că există riscul retrogradării României de agențiile internaționale de rating și al opririi finanțărilor externe, dacă dezechilibrele fiscale nu sunt corectate. Ținta sa: reducerea deficitului la 2,5% din PIB, nivel la care datoria publică ar putea începe să scadă.
„Este minimul lucru pe care putem să îl facem ca să ne uităm în ochii copiilor și nepoților noștri fără să roșim”_, a conchis Valentin Lazea.
–
