Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Numărul companiilor și al persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a crescut cu 13,17% în primele două luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la 1.091 de cazuri, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și preluate de Agerpres. Creșterea vine pe fondul măsurilor fiscale din 2025 și al unui mediu economic tot mai presant pentru companiile mici și mijlocii.
Bucureștiul conduce topul, Maramureșul și Aradul înregistrează salturi de aproape 90%.
Cele mai multe insolvențe au fost înregistrate în București — 222 de cazuri — deși față de primele două luni din 2025, capitala a consemnat de fapt o scădere de 8,64%.
Tabloul este însă mult mai îngrijorător în alte județe, conform aceleiași surse. Cluj a raportat 71 de insolvențe (+18,33%), Prahova — 39 (+18,18%), iar Maramureș și Arad au înregistrat fiecare câte 36 de insolvențe, cu o creștere de 89,47% față de aceeași perioadă din 2025. Bihor se situează pe locul al treilea cu 64 de cazuri, iar Timiș a consemnat 40 de insolvențe (+2,56%).
La polul opus, județele cu cele mai puține insolvențe sunt Caraș-Severin (4 cazuri, -50%), Covasna (5) și Alba (6, -53,85%), potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Construcțiile și comerțul, cele mai afectate sectoare.
Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în comerțul cu ridicata și amănuntul — 185 de cazuri —, urmat de construcții cu 166 și industria prelucrătoare cu 97. Sectorul de transport și depozitare a consemnat 84 de insolvențe.
Datele pentru luna februarie 2026 singur arată 562 de insolvențe la nivel național, cele mai multe în București (114), Bihor (36), Maramureș (23), Prahova (23), Brașov (19) și Cluj (18), conform ONRC.
Efectul măsurilor fiscale: presiune crescută pe mediul de afaceri.
Creșterea numărului de insolvențe nu vine din senin. Pachetul de măsuri fiscale implementat în 2025 — majorarea TVA, eliminarea unor facilități fiscale, creșterea contribuțiilor — a sporit semnificativ costurile operaționale pentru companiile mici și mijlocii. Sectoarele tradițional vulnerabile, cum ar fi construcțiile și comerțul, au resimțit cel mai acut șocul, potrivit analiștilor citați de Agerpres.
Tabloul devine și mai preocupant dacă sunt luate în calcul datele privind suspendările de firme: în primele două luni din 2026, 3.853 de firme și-au suspendat activitatea, în creștere cu 16,51% față de aceeași perioadă din 2025. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 40%, până la 11.066. Dacă ritmul insolvențelor și dizolvărilor se va menține sau accelera în lunile următoare, presiunea pe piața muncii și pe activitatea economică ar putea deveni un subiect tot mai acut pe agenda Guvernului Bolojan.
