Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a anunțat vineri că România trebuie să introducă urne inteligente la alegerile locale și parlamentare din 2028, în contextul în care legislația electorală actuală este, în opinia sa, depășită și necesită o reformă de fond.
Declarațiile lui Țuțuianu privind modernizarea procesului electoral.
Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă la sediul AEP, potrivit Capital.ro. Șeful AEP a criticat pregătirea deficitară a personalului din secțiile de vot și a subliniat că rezultatele alegerilor din 2024 au întârziat inadmisibil de mult.
„Vă rog să vă aduceți aminte din 1990 încoace că niciodată nu s-a întârziat mai mult de luni seara, cel mult marți dimineața, cu rezultatele la alegeri. În anul 2024 am stat o săptămână să aflăm rezultatul alegerilor”, a declarat Adrian Țuțuianu, președintele AEP.
Problema principală, potrivit lui Țuțuianu, a fost incapacitatea unor membri ai secțiilor de vot de a întocmi corect procesele verbale și de a calcula cheile de control. El a indicat că viitorul sistem trebuie să reducă la minimum marja de eroare umană.
🗞️ Citește și Acestea
Cum ar funcționa urnele inteligente la vot.
Potrivit descrierii oficiale, urnele inteligente sunt dispozitive electronice care numără automat buletinele de vot introduse de alegători. Personalul din secții ar urma să aibă doar rolul de verificare și validare a datelor generate de sistem, nu de numărare manuală.
„Mai am în vedere și o mai bună informatizare a proceselor electorale, am vorbit și sper să punem, de exemplu, urne inteligente care să numere buletinele de vot, infrastructură care să poată consemna rezultatele votării și factorul uman să fie implicat doar în verificarea acestor date”, a explicat Țuțuianu.
Reforma propusă implică și selecția mai riguroasă a experților electorali, simplificarea proceselor verbale și alocarea de fonduri europene pentru pregătirea personalului — aspect pe care Țuțuianu l-a criticat explicit, subliniind că AEP nu a accesat până acum astfel de resurse.
Implicații pentru scrutinele viitoare.
Propunerile vin cu doi ani înaintea alegerilor locale și parlamentare din 2028 — timp suficient, teoretic, pentru adoptarea unui cadru legislativ nou. Șeful AEP a cerut explicit un consens politic pentru „modificarea de fond a legislației electorale care este depășită, nu avem un cadru legislativ electoral adaptat realității”.
Modernizarea sistemului electoral depinde însă de voința politică a Parlamentului, care va trebui să legifereze schimbările propuse. Fără un calendar concret și fără resurse financiare alocate, propunerile riscă să rămână la nivelul declarațiilor.
Rămâne de văzut dacă coaliția de guvernare va transforma aceste inițiative în proiecte legislative concrete până la viitorul ciclu electoral.
