Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Budapesta și Berlinul se află în pragul unei manevre diplomatice delicate după ce administrația Trump a impus sancțiuni SUA petrol rusesc asupra giganților Rosneft și Lukoil.
Premierul maghiar Viktor Orbán a anunțat public că țara sa lucrează activ la identificarea modalităților de eludare a acestor restricții, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz speră să obțină excepții pentru filialele germane ale Rosneft.
Declarațiile clare ale lui Viktor Orbán.
Într-un interviu acordat postului public de radio Kossuth, Viktor Orbán a declarat că Ungaria caută modalități de a ocoli sancțiunile impuse de SUA companiilor petroliere rusești, precizând că și-a început săptămâna consultându-se cu directorii companiei MOL. „Lucrăm la modalități de a ocoli aceste sancțiuni„, a spus Orbán fără a oferi detalii concrete despre strategia avută în vedere.
Poziția fermă a premierului maghiar nu este surprinzătoare. Ungaria depinde masiv de petrolul rusesc transportat prin conducta Druzhba, rafinăriile MOL din Ungaria și Slovacia având o capacitate combinată de 14,2 milioane de tone anual. Orbán argumentează că, fiind o țară fără ieșire la mare, Budapesta nu are alternative viabile și că renunțarea la petrolul rusesc ar duce la explodarea prețurilor la energie pentru consumatori.
🗞️ Citește și Acestea
Germania mizează pe dialog diplomatic.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că se așteaptă ca Statele Unite să acorde o derogare de la noile sancțiuni pentru filialele Rosneft din Germania, subliniind că Berlinul va purta discuții cu autoritățile americane pentru clarificarea situației. Filiala germană a Rosneft controlează aproximativ 12% din capacitatea totală de rafinare a Germaniei și furnizează carburant către stațiile de benzină și aeroporturi din cea mai mare economie europeană.
Deși aceste filiale sunt plasate sub administrarea Agenției Federale pentru Rețele din 2022, după invadarea Ucrainei, ele rămân în proprietatea formală a companiei rusești. Germania a reușit anterior să negocieze cu Regatul Unit o clauză de exceptare pentru aceste entități și speră la un rezultat similar în discuțiile cu Washingtonul.
Context geopolitic complex.
Sancțiunile impuse miercuri de președintele Donald Trump reprezintă primele măsuri majore ale administrației sale împotriva industriei petroliere ruse în cel de-al doilea mandat. Obiectivul declarat este de a crește presiunea asupra președintelui Vladimir Putin pentru a accepta un acord de încetare a focului în Ucraina. Totuși, aceste restricții pun în dificultate țările europene care au rămas dependente de energia rusească.
În România, situația este similară. Compania Lukoil deține rafinăria Petrotel din Ploiești și o rețea de 320 de benzinării pe teritoriul național. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a sugerat că Lukoil ar trebui să vândă aceste active, deși interesul investitorilor rămâne modest.
Poziția Ungariei și Germaniei reflectă un echilibru delicat între solidaritatea occidentală împotriva agresiunii ruse și dependența energetică de Moscova. Orbán insistă că geografia și lipsa alternativelor îl forțează să mențină relațiile comerciale cu Rusia, în timp ce Merz adoptă o abordare mai diplomatică, mizând pe obținerea unor excepții legale.
Deși administrația Trump dorește să slăbească capacitățile militare ale Rusiei prin restrângerea veniturilor din exportul de petrol, implementarea practică a acestor sancțiuni riscă să creeze tensiuni în cadrul alianței transatlantice. Analiștii anticipează că impactul pe termen scurt va fi limitat, deoarece Rusia și-a pregătit sisteme alternative de tranzacționare, inclusiv în yuani și ruble, iar China și India continuă să fie cumpărători majori de petrol rusesc.
